SUA va verifica conturile de social media ale studenților străini

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a anunțat o nouă politică de control strict asupra activității online a străinilor care doresc să intre pe teritoriul american, vizând în mod special rețelele sociale. Această măsură se aplică studenților internaționali, solicitanților de viză sau de carte verde și altor persoane care solicită beneficii de imigrare, cu scopul de a detecta eventualele legături cu grupări teroriste sau ideologii considerate periculoase, potrivit Reuters.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Nu există loc în Statele Unite pentru simpatizanții teroriști din restul lumii și nu suntem obligați să îi primim sau să îi lăsăm să rămână aici”, a declarat Tricia McLaughlin, secretar adjunct al DHS pentru afaceri publice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ținte: Hamas, Hezbollah și alți actori considerați extremiști

Conform comunicatului oficial, noua politică urmărește să împiedice accesul în SUA al celor care susțin grupări precum Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian și rebelii Houthi, dar și pe cei care promovează „ideologii antisemite violente”.

Libertatea de exprimare, în pericol?

Politica a stârnit reacții critice imediate din partea organizațiilor pentru drepturile omului și libertăți civile. Una dintre marile preocupări este modul vag în care este definită „susținerea activității antisemite”, mai ales în contextul conflictului actual din Gaza.

Organizații precum Fundația pentru Drepturi Individuale și Exprimare (FIRE) avertizează că monitorizarea și sancționarea opiniilor exprimate online riscă să submineze libertatea de exprimare garantată prin Primul Amendament.

În aceeași notă, Consiliul pentru Relații Americano-Islamice (CAIR) a acuzat autoritățile americane că folosesc pretextul combaterii antisemitismului pentru a reprime vocile pro-palestiniene:

„Această politică erodează protecțiile Primului Amendament și urmărește reducerea la tăcere a celor care critică poziția SUA față de Israel sau susțin cauza palestiniană”, a transmis CAIR într-un comunicat.

Studenți riscă deportarea pentru proteste pro-palestiniene

Implementarea noii politici are loc într-un climat tensionat, după valul de proteste pro-palestiniene izbucnite în campusurile americane ca reacție la conflictul dintre Israel și Hamas. Surse oficiale indică faptul că guvernul american analizează posibilitatea de a revoca vizele și de a deporta studenții străini care participă la astfel de manifestații, ceea ce alimentează și mai mult criticile privind restrângerea libertăților civile.

Citeste si:

Articolul precedent
Dorina Barcari: „George Simion este un om de stat cu valori de familie adevărate”
Articolul următor
Papa Francisc, absent de la ceremoniile pascale din cauza problemelor de sănătate

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri