Surse: USR și lideri ai PNL au atacat la CCR Legea Integrității, deși o parte dintre parlamentarii lor au votat pentru adoptarea ei

Autor

Data

Categorie

USR și opt lideri ai PNL au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu Legea Integrității, adoptată miercuri de Senat, deși o parte dintre parlamentarii celor două formațiuni au votat în favoarea actului normativ. Informația a fost publicată de MEDIAFAX, citând surse politice.

Potrivit sursei citate, sesizarea a fost depusă în comun, iar Curtea Constituțională ar putea analiza legea în regim de urgență, având în vedere importanța financiară a dosarului și termenul limită pe care România îl are pentru îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Conform unor surse din cadrul CCR, citate de MEDIAFAX, judecătorii constituționali ar putea fi convocați în data de 12 august, chiar dacă instituția se află în perioada vacanței judecătorești.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Jalon PNRR de aproximativ 770 de milioane de euro

De adoptarea și intrarea în vigoare a Legii Integrității depinde validarea unui jalon din PNRR în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro. Pentru ca România să nu piardă aceste fonduri europene, actul normativ trebuie publicat în Monitorul Oficial până la sfârșitul lunii august.

Potrivit sursei citate, sesizarea este semnată inclusiv de parlamentari USR care au susținut legea la votul final.

Datele privind votul din Senat arată că grupul USR a fost împărțit: 11 senatori au votat pentru adoptarea Legii Integrității, iar șase au votat împotrivă. Printre senatorii care au susținut proiectul s-au numărat Cristian Ghinea, Irineu Darău și Ștefan Pălărie.

Ce prevederi sunt contestate

Se pare cǎ USR și o parte dintre parlamentarii PNL contestă în special amendamentele introduse cu sprijinul PSD și AUR.

Una dintre prevederile criticate stabilește că persoanele pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, inclusiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd funcția sau mandatul în termen de 30 de zile.

USR susține că această prevedere ar introduce retroactiv o sancțiune nouă pentru situații juridice deja soluționate definitiv, ceea ce ar contraveni prevederilor Constituției.

Potrivit sursei citate, amendamentul îl vizează și pe președintele USR și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, în cazul căruia există o decizie definitivă privind un conflict de interese.

O altă prevedere contestată introduce obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentarii, premierul, miniștrii și alți demnitari.

USR și PNL au susținut că formularea este neclară și greu de aplicat de către Agenția Națională de Integritate (ANI). În timpul dezbaterilor parlamentare, amendamentul a fost prezentat ca vizând inclusiv situația Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

În cazul în care Curtea Constituțională va admite obiecțiile formulate și va declara neconstituționale prevederile contestate, legea va reveni în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia judecătorilor constituționali. Potrivit sursei citate, calendarul foarte strâns ar putea afecta respectarea termenului asumat de România prin PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri