Tensiuni în coaliția de guvernare din Germania, se vorbește despre posibile alegeri anticipate

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Două publicații din Germania, inclusiv radioul public, au avansat data de 9 martie 2025 ca posibilă zi pentru desfășurarea unor alegeri parlamentare anticipate, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Reuters notează că, deși anticipatele sunt o opțiune, membrii guvernului ar putea ajunge totuși la un compromis privind bugetul pentru anul viitor, chiar dacă acesta ar presupune un deficit de 13,5 miliarde de euro, adică peste 2% din PIB, în locul țintei inițiale de aproximativ 1%.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Tensiunile dintre partidele din coaliția condusă de Olaf Scholz, formată din social-democrați (SPD), liber-democrați (FDP) și Verzi, sunt mai mari decât în alți ani, observație susținută și de Financial Times, care citează experți germani ce consideră că lipsa de încredere între partenerii de coaliție a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit în Germania de decenii. „Nu am mai văzut de la începutul anilor 1980 diferențe atât de fundamentale între partenerii unei coaliții germane de guvernare. Nu pare să mai existe nicio bază de încredere între ei”, a declarat Uwe Jun, politolog la Universitatea din Trier.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Această dinamică tensionată este amplificată de ascensiunea extremei drepte, într-un context marcat de îngrijorările legate de imigrație. În plus, sondajele sugerează că partidul de centru-dreapta CDU, aflat în opoziție, ar avea șanse mari să preia puterea în urma următoarelor alegeri, indiferent dacă acestea vor avea loc la termen, în septembrie 2025, sau vor fi devansate.

În mod excepțional, The Telegraph observă că stabilitatea guvernului german ar putea fi influențată și de rezultatul alegerilor din SUA de săptămâna viitoare: „Un factor cheie pentru supraviețuirea guvernului german o reprezintă alegerile din SUA de săptămâna viitoare, deoarece o victorie a lui Donald Trump ar galvaniza coaliția de guvernare din Germania pentru a asigura stabilitatea în UE”.

În Germania, organizarea alegerilor anticipate necesită acordul președintelui și al altor instituții statale, conform legislației constituționale, și reprezintă o măsură rară, ultima dată aplicată în 1983.

Citeste si:

Articolul precedent
Renumărarea voturilor din Georgia confirmă victoria partidului de la guvernare
Articolul următor
VIDEO | Părintele Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula din 2012, a murit la vârsta de 63 de ani

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri