Tensiuni politice în Ungaria: Susținătorii lui Orban au ieșit în stradă contra Guvernului condus de Peter Magyar

Autor

Data

Categorie

Mii de susţinători ai fostului premier Viktor Orban au protestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Peter Magyar, într-o demonstraţie convocată de Fidesz, partidul predecesorului său, ultranaţionalistul Viktor Orban.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Având sloganul „Opriţi tirania”, câteva mii de persoane, conform portalului de ştiri Hvg.hu, s-au adunat în faţa sediului preşedinţiei, la Castelul Buda.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În apelul său la acţiune, Fidesz, care a guvernat timp de 16 ani consecutivi sub conducerea lui Viktor Orban înainte de a pierde alegerile parlamentare din aprilie, a zis că actualul guvern „demontează statul de drept şi instituţionalizează tirania”.

Protest față de un pachet de reforme al partidului Tisza

Protestatarii şi-au manifestat respingerea faţă de un pachet de reforme constituţionale prezentat parlamentului de guvernul condus de Tisza, partidul lui Magyar.

Proiectul de lege extinde autonomia Oficiului Judiciar Naţional şi a Curţii Supreme, stabilind de asemenea o limită de vârstă de 70 de ani pentru numirea unui magistrat în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Mai mult, măsurile introduse au ca scop destituirea actualului preşedinte, Tamas Sulyok, un politician loial lui Orban, şi crearea unei entităţi publice menite să recupereze fonduri presupus deturnate de oligarhi apropiaţi regimului fostului premier.

Fostul preşedinte ungar Janos Ader, unul dintre fondatorii Fidesz, le-a spus protestatarilor că „modificările constituţionale anunţate de guvern semnifică prăbuşirea statului de drept” şi urmăresc să-l înlăture pe Sulyok din funcţie în mod ilegal.

Obiectivul reformelor lui Peter Magyar

La rândul său, actualul guvern afirmă că obiectivul reformelor este „restaurarea democraţiei constituţionale” după ce ţara s-a abătut de la standardele sale democratice fundamentale.

În timpul celor patru mandate consecutive la putere (2010-2026), Viktor Orban a subminat o mare parte din statul de drept din Ungaria prin centralizarea puterii, limitarea autonomiei sistemului judiciar, controlul presei şi modificarea legii electorale, măsuri care au determinat Uniunea Europeană să îngheţe o parte din fondurile UE alocate ţării, notează EFE.

Magyar şi partidul său, Tisza, au câştigat alegerile parlamentare din 2026 cu majoritate absolută, după o campanie în care au promis că vor demite înalţi funcţionari numiţi de guvernul anterior – pe care i-au numit „marionetele lui Orban” – vor restabili instituţiile şi vor îndeplini cerinţele Bruxelles-ului cu scopul de a debloca fondurile comunitare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri