Europarlamentarul Cristian Terheș lansează acuzații dure la adresa jurnaliștilor Recorder și a fostului judecător Laurențiu Beșu, devenit între timp procuror, susținând că un episod-cheie din reportajul „Justiție capturată”, difuzat pe 9 decembrie 2025, este construit pe o omisiune gravă care deformează realitatea și induce în eroare opinia publică.
Potrivit lui Terheș, în reportaj este prezentată teza potrivit căreia Laurențiu Beșu ar fi fost mutat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București (CAB) „pentru a fi scos dintr-un dosar penal”, mutare sugerată ca fiind abuzivă și impusă de conducerea instanței. Europarlamentarul afirmă însă că această narațiune se prăbușește în fața documentelor oficiale.
🗞️ Citește și Acestea
„Întrebarea-cheie pe care Recorder NU a pus-o”
Cristian Terheș spune că a remarcat imediat lipsa unei întrebări esențiale în reportaj: dacă judecătorul Beșu și-a dat sau nu acordul pentru delegarea la Curtea de Apel București. O întrebare fundamentală, având în vedere regimul constituțional și legal al inamovibilității judecătorilor.
„Faptul că această întrebare nu a fost pusă a permis manipularea prin omisiune”, susține Terheș, care acuză jurnaliștii Recorder că au preluat afirmațiile fostului judecător fără un filtru critic minim.
Confuzie gravă: Puterea Judecătorească vs. Autoritatea Judecătorească
Europarlamentarul mai reclamă o „greșeală fundamentală” din reportaj: confundarea Puterii Judecătorești, alcătuită exclusiv din judecători, cu Autoritatea Judecătorească, care include judecătorii, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii.
În opinia sa, această confuzie ar demonstra lipsa unor cunoștințe juridice de bază privind organizarea justiției și diferența de statut dintre judecători și procurori – o carență care ar explica de ce, spune Terheș, afirmațiile lui Beșu au fost acceptate „fără verificare”.
Legea e clară: fără acord scris, nu există delegare
Cristian Terheș își fundamentează poziția pe Constituție și pe Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Constituția României prevede explicit inamovibilitatea judecătorilor, iar legea de aplicare stabilește fără echivoc că judecătorii pot fi delegați, detașați sau transferați numai cu acordul lor scris.
Terheș citează mai multe articole din lege, subliniind că:
judecătorii inamovibili nu pot fi mutați fără consimțământ;
delegarea sau detașarea este posibilă exclusiv cu acord scris;
inclusiv prelungirea unei delegări presupune un nou acord expres al magistratului.
Răspunsul CAB: „Acord scris, repetat”
Pentru a lămuri situația, europarlamentarul afirmă că a solicitat oficial Curții de Apel București informații privind delegările lui Laurențiu Beșu. Răspunsul primit, spune Terheș, este „edificator”.
Potrivit documentelor comunicate de CAB:
Laurențiu Beșu a fost delegat la Curtea de Apel București în perioada 15 aprilie 2022 – 4 mai 2025;
delegarea și toate prelungirile succesive s-au făcut exclusiv în baza acordurilor sale scrise;
magistratul ar fi activat la CAB timp de peste trei ani cu consimțământ explicit, reiterat de mai multe ori.
„A susține că a fost ținut abuziv sfidează realitatea”
În aceste condiții, Cristian Terheș consideră că afirmația potrivit căreia Beșu ar fi fost mutat sau menținut „abuziv” la Curtea de Apel București nu doar că este falsă, ci contravine frontal legii și logicii elementare.
„Pentru un judecător care și-a dat constant și explicit acordul scris, a vorbi despre o mutare abuzivă este o mistificare a realității”, afirmă europarlamentarul.
Acuzație directă: manipulare prin omisiune
Concluzia lui Terheș este una extrem de dură: opinia publică ar fi fost indusă în eroare printr-o prezentare „profund viciată”, bazată pe omisiuni esențiale și confuzii conceptuale. El consideră „regretabil” faptul că o temă atât de sensibilă precum independența justiției a fost tratată fără rigoarea necesară.
Europarlamentarul susține că deține documentele oficiale ale Curții de Apel București, inclusiv dovezile acordurilor scrise ale lui Laurențiu Beșu pentru delegare și prelungirile acesteia, documente care, în opinia sa, demontează complet narațiunea prezentată în reportajul Recorder.
Scandalul deschis de aceste acuzații riscă să reaprindă dezbaterea publică despre rolul presei de investigație, limitele relatării jurnalistice și responsabilitatea verificării riguroase a faptelor într-un domeniu extrem de tehnic și sensibil precum justiția.
