BRUXELLES – Criza politică de la București, dificultățile formării unui nou guvern, rolul președintelui Nicușor Dan, situația economică a României și provocările de securitate generate de războiul din Ucraina au fost principalele teme abordate de eurodeputatul Cristian Terheș în cadrul emisiunii „EU INSIDE”, realizată la Parlamentul European din Bruxelles și moderată de jurnalistul Mircea Sime.
„Eugen Tomac pornește de la zero”
Referindu-se la desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, europarlamentarul a arătat că principalul obstacol îl reprezintă lipsa unei susțineri parlamentare solide.
🗞️ Citește și Acestea
„Eugen Tomac a acceptat nominalizarea ca premier din partea președintelui Nicușor Dan. A fost un gest curajos, însă trebuie spus foarte clar că nu are în spate un partid parlamentar. În momentul în care merge în fața Parlamentului, practic pornește de la zero. Pentru fiecare vot trebuie să negociezi, iar în procesul democratic fiecare vot se obține prin negocieri și compromisuri politice. Acesta este primul mare obstacol pe care îl are de depășit”, a declarat Terheș.
Potrivit acestuia, responsabilitatea principală pentru formarea unui nou guvern aparține președintelui României.
„Cel care inițiază întregul proces este președintele. Curtea Constituțională a spus în repetate rânduri că șeful statului are obligația de a identifica, în urma consultărilor cu partidele, un candidat care are șanse reale să formeze un guvern. De aceea cred că întrebările trebuie adresate în primul rând președintelui”, a precizat eurodeputatul.
Critici la adresa lui Nicușor Dan
Cristian Terheș a afirmat că nu înțelege strategia politică a președintelui Nicușor Dan și consideră că acesta a ratat momentul în care putea demonstra fermitate politică.
„Personal nu îl înțeleg pe Nicușor Dan. Dacă a susținut demiterea Guvernului Bolojan, atunci era firesc să existe deja o alternativă pregătită. Toată lumea a presupus că există un plan și o soluție imediată. Se pare că nu a existat. Acum vedem consecințele. România stă și așteaptă, iar această situație nu este bună pentru nimeni: nici pentru țară, nici pentru mandatul lui Nicușor Dan și nici pentru imaginea României în lume”, a spus acesta.
Terheș consideră că actualul președinte nu a reușit încă să facă trecerea de la profilul de activist și primar la cel de lider al statului.
„Ca om, nu cred că Nicușor Dan este un om rău. Dar funcția de președinte presupune alte responsabilități. Sunt decizii pe care nu le poate lua nimeni în locul lui. Poți avea consilieri, poți avea experți, dar la final tu semnezi, tu decizi și tu îți asumi. Ori, atunci când procesul decizional este prea lent, întreg aparatul de stat rămâne fără direcție”, a afirmat europarlamentarul.
„Momentul de ruptură a fost majorarea TVA”
Una dintre cele mai dure critici formulate de Cristian Terheș a vizat politica fiscală promovată de fostul Executiv.
„Cedarea lui Nicușor Dan a început în momentul în care l-a numit pe Bolojan și a acceptat ideea majorării TVA. Acolo s-a produs ruptura. Dacă eu aș fi fost în locul lui, i-aș fi spus foarte clar: am făcut o promisiune în fața românilor că TVA-ul nu va crește și mă țin de ea. Dacă nu poți gestiona situația fără majorări de taxe, aducem pe altcineva. În schimb, s-a mers pe varianta creșterii taxelor, a impozitelor, a accizelor și a TVA-ului, toate într-un interval foarte scurt. Oamenii au fost loviți din toate direcțiile în același timp”, a declarat acesta.
În opinia sa, adevărata problemă a statului român nu este nivelul taxelor, ci incapacitatea de a colecta eficient veniturile existente.
„Nu avem o problemă cu nivelul taxelor. Avem o problemă cu colectarea lor. Nu poți cere mai mulți bani cetățenilor când nu ai făcut tot ce era necesar pentru a colecta eficient taxele deja existente. Asta este problema de fond a României”, a subliniat Terheș.
„România are nevoie de un premier politic”
Eurodeputatul s-a declarat sceptic în privința unui executiv format exclusiv din tehnocrați și a insistat asupra necesității unei conduceri politice asumate.
„România are nevoie de un premier politic. Sunt decizii politice care trebuie luate și asumate. Nu este suficient să ai un bun tehnocrat sau un bun contabil care urmărește cifrele. Trebuie să ai o viziune despre direcția țării, despre poziționarea României în lume, despre securitate, economie și relațiile externe. Acestea sunt decizii politice, nu simple calcule administrative”, a afirmat el.
Reacția României la incidentele cu drone, criticată
Un alt subiect abordat a fost reprezentat de incidentele repetate în care drone rusești au pătruns pe teritoriul României.
„Am fost nemulțumit total de modul în care au reacționat autoritățile române. Nu este normal să vezi reacții mai ferme din partea unor oficiali străini decât din partea autorităților române atunci când este încălcat spațiul aerian al României. Este absurd”, a declarat Terheș.
Acesta consideră că România ar fi trebuit să aibă încă de la începutul războiului proceduri clare pentru astfel de situații.
„De patru ani se vorbește despre drone. Nu poți să te trezești după ce cade una pe teritoriul țării și să începi atunci ședințele și evaluările. Aceste lucruri trebuie pregătite din timp. Ai CSAT, ai servicii de informații, ai Stat Major. Rolul lor este să identifice riscurile și să pregătească răspunsuri înainte ca incidentele să se producă”, a explicat eurodeputatul.
„România trebuie să își construiască propriul ecosistem de drone”
În calitate de membru al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, Terheș a vorbit și despre necesitatea dezvoltării unei industrii românești de drone.
„România are un mediu privat extrem de inovator. Există companii care dezvoltă tehnologii performante, însă statul preferă de multe ori să cumpere din afară în loc să stimuleze dezvoltarea internă. Avem nevoie de un ecosistem național de drone, nu doar de câteva contracte punctuale. Tehnologia evoluează atât de rapid încât ceea ce cumperi astăzi poate deveni depășit în câteva luni”, a spus acesta.
Europarlamentarul a oferit exemplul Ucrainei, unde producția este distribuită între sute de furnizori mici, ceea ce permite adaptarea rapidă și reduce vulnerabilitatea sistemului.
„Ucrainenii au înțeles că viitorul aparține flexibilității. Unii produc elice, alții produc aripi, alții componente electronice, iar la final totul este integrat. Acesta este modelul care funcționează și care oferă reziliență în fața atacurilor și a schimbărilor tehnologice”, a declarat Terheș.
„Noi suntem NATO”
În final, europarlamentarul a abordat și tema relației dintre Europa și Statele Unite, insistând asupra faptului că România trebuie să își consolideze propriile capacități de apărare.
„Noi vorbim mereu despre articolul 5 și despre faptul că NATO va veni să ne apere. Dar există și articolul 3, care spune foarte clar că fiecare stat trebuie să își asigure propria securitate. Noi suntem NATO. Nu poți sta și aștepta ca alții să facă totul în locul tău. O țară puternică este o țară care se poate apăra singură și care descurajează orice agresiune înainte ca aceasta să înceapă”, a concluzionat Cristian Terheș.
Interviul acordat emisiunii „EU INSIDE”, realizată la Parlamentul European de jurnalistul Mircea Sime, oferă una dintre cele mai ample analize politice făcute în ultimele săptămâni de europarlamentarul român asupra crizei guvernamentale de la București, a politicilor fiscale recente și a provocărilor de securitate cu care se confruntă România într-un context european și regional tot mai complicat.
