Toni Neacșu: „România nu poate garanta alegeri libere și corecte în mai”

Autor

Data

Categorie

Fostul judecător Toni Neacșu avertizează că România nu poate oferi garanții privind corectitudinea alegerilor prezidențiale din mai, în condițiile în care legislația electorală a rămas neschimbată față de anul trecut.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Nici Ilie Bolojan și nici statul român nu pot garanta că alegerile prezidențiale din mai vor fi libere și corecte. În niciun caz această garanție nu poate fi oferită ca răspuns la criticile lui JD Vance, care a acuzat atât România, cât și Uniunea Europeană de subminarea prin mijloace nedemocratice a forțelor suveraniste și conservatoare”, a scris Neacșu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

El atrage atenția că actuala componență a Curții Constituționale va rămâne neschimbată și că aceasta va continua să exercite un control deplin asupra alegerilor, aplicând aceleași proceduri „netransparente, neclare și inechitabile”, criticate anterior de Comisia de la Veneția.

„CCR va putea, în baza exact aceleiași legislații, să forțeze oricând decizii la fel de scandaloase constituțional ca cele de anul trecut”, a subliniat fostul judecător.

Un prim test pentru CCR va fi verificarea constituționalității candidaturilor depuse între 24 februarie și 15 martie, o atribuție pe care și-a asumat-o prin Hotărârea nr. 2/05.10.2024, referitoare la Diana Șoșoacă.

Neacșu consideră că modificarea rapidă a legislației electorale ar fi fost singura soluție pentru a preveni astfel de situații, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Mâine, 18 februarie, când intră în vigoare noul calendar electoral, ar fi fost ultima zi când aceste modificări ar fi putut fi făcute”, a concluzionat el.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri