Trump leagă interesul pentru Groenlanda de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, într-o scrisoare trimisă premierului Norvegiei

Autor

Data

Categorie

Prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a confirmat că a primit o scrisoare din partea lui Donald Trump în care fostul președinte american își exprimă nemulțumirea față de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace și leagă acest episod de poziția sa dură privind Groenlanda. În mesaj, Trump afirmă: “Având în vedere că țara voastră a decis să nu-mi acorde premiul (n.r. decernat de un comitet independent cu sediul la Oslo), nu mă mai simt obligat să mă gândesc numai la pace”, potrivit Financial Times.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o formulare extinsă, Trump i-a transmis premierului norvegian că “având în vedere că țara dumneavoastră a decis să nu-mi acorde Premiul Nobel pentru Pace, nu mai simt obligația de a mă gândi exclusiv la pace, deși aceasta va fi întotdeauna predominantă, dar acum pot să mă gândesc la ceea ce este bun și potrivit pentru Statele Unite ale Americii”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Premierul Norvegiei: „Reacția lui Trump a fost rapidă și neobișnuit de tranșantă”

Jonas Gahr Støre a explicat că scrisoarea reprezintă răspunsul lui Trump la o inițiativă comună a sa și a președintelui Finlandei, Alexander Stubb. Cei doi lideri europeni solicitaseră un dialog direct cu Washingtonul, criticând intențiile administrației americane de a impune tarife Norvegiei și altor state europene, în legătură cu situația militară din Groenlanda. Mesajul lor făcea apel la “dezescaladării schimbului de cuvinte” și propunea o convorbire telefonică comună, însă reacția lui Trump a fost, potrivit premierului norvegian, rapidă și neobișnuit de tranșantă.

Donald Trump, încă cu gândul la Premiul Nobel

În aceeași scrisoare, Trump a mai susținut că “Lumea nu este sigură dacă nu avem controlul complet și total asupra Groenlandei”. Autoritățile de la Oslo au subliniat însă că guvernul Norvegiei nu are niciun rol în acordarea Premiului Nobel pentru Pace, decizia aparținând unui comitet independent desemnat de Parlament.

Donald Trump a făcut presiuni publice pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace încă înainte de anunțarea laureatului, afirmând că ar fi contribuit la încheierea a opt conflicte armate de la revenirea sa la Casa Albă. Distincția a fost acordată în 2025 Maríei Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela, care i-a oferit simbolic medalia lui Trump la Casa Albă, deși reprezentanții Nobel au precizat că premiul nu este transferabil.

Dincolo de subiectul Nobelului, Trump a reluat ideea că Danemarca nu ar avea drepturi legitime asupra Groenlandei și nici capacitatea de a o apăra. “Danemarca nu poate proteja acel teritoriu de Rusia sau China și de ce au oricum un «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, doar că o navă a debarcat acolo acum sute de ani, dar am avut și noi nave care au debarcat acolo. Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la înființarea sa, iar acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump.

În replică, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis că “Europa nu va fi șantajată” prin amenințări tarifare legate de Groenlanda. În paralel, Uniunea Europeană pregătește un pachet de contramăsuri, care ar putea include tarife în valoare de 110 miliarde de dolari aplicate companiilor americane și limitarea accesului acestora pe piața europeană.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri