Trump reaprinde disputa privind Groenlanda și pune presiune pe Danemarca

Autor

Data

Categorie

După arestarea liderului venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump a reluat declarațiile privind necesitatea ca Statele Unite să controleze Groenlanda. Reacțiile nu au întârziat: prim-ministrul insulei autonome a cerut oprirea presiunilor, afirmând că “ajunge cu fanteziile despre anexare”, iar șefa guvernului danez a avertizat că mesajele lui Trump trebuie luate în serios.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Temeri în Europa de Nord

Liderii țărilor nordice și-au exprimat solidaritatea cu Danemarca, însă, potrivit The Economist, în culise există o stare de neliniște. Administrația americană ar juca un dublu rol: încearcă să negocieze direct cu autoritățile locale, dar în același timp încurajează ideea independenței Groenlandei, accentuând tensiunile cu Copenhaga.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Trump compară acordul cu Groenlanda cu o tranzactie imobiliară

The Economist scrie că Washingtonul ar pregăti un acord pentru Groenlanda, pe care Trump l-a comparat cu o tranzacție imobiliară avantajoasă pentru populația locală. Una dintre opțiuni ar fi un acord de asociere liberă, care ar permite o prezență militară americană extinsă. Danemarca a răspuns că SUA au deja o bază pe insulă și libertate operațională, însă orice schimbare majoră necesită acordul său.

Indepedenta Groenlandei, subiect fierbinte între oficialii americani

În paralel, ideea de independență este tot mai des invocată de oficiali americani. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a pus sub semnul întrebării statutul Groenlandei, întrebând “care este baza revendicării teritoriale a Groenlandei? Care este baza pentru a considera Groenlanda o colonie a Danemarcei?”, adăugând că “nimeni nu se va lupta… militar pentru viitorul Groenlandei”. 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri