Tudorel Toader: Numirea Guvernului ar putea fi considerată ilegală

Autor

Data

Categorie

Președintele interimar, conform Constituției, ar fi trebuit să desemneze premierul

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat că numirea unui Guvern de către un președinte al cărui mandat a expirat ridică serioase semne de întrebare în privința constituționalității.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Mandatul președintelui este de cinci ani, conform legii fundamentale. Acesta poate fi prelungit doar în două situații: prin lege organică sau în caz de război sau catastrofă. În lipsa acestor condiții, se aplică articolul 98 din Constituție, care reglementează instituția interimatului”, a explicat Toader.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

El a subliniat că, în situația în care mandatul unui președinte expiră, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaților. „Faptul că premierul a fost desemnat de un fost președinte și nu de unul interimar fragilizează legitimitatea guvernului, dar acest lucru nu înseamnă automat că executivul nu funcționează”, a adăugat fostul ministru.

Toader a făcut referire și la practica juridică, menționând că „orice act normativ se prezumă adoptat cu îndeplinirea cerințelor legale și constituționale. Totuși, dacă cineva formulează o critică privind constituționalitatea, instanțele competente se vor pronunța”.

Referitor la compatibilitatea numirii guvernului cu Constituția, Toader a declarat că o astfel de problemă ar putea fi soluționată doar de Curtea Constituțională. „Aceasta ar putea admite o critică dacă există o încălcare clară a Constituției”, a concluzionat el.

Declarațiile fostului ministru deschid o dezbatere intensă cu privire la legitimitatea procesului de formare a guvernului, mai ales în contextul unor posibile contestații.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri