Ucraina accelerează reformele financiare pentru aderarea la UE. Sistemul bancar ar putea fi aliniat complet până în 2028

Autor

Data

Categorie

Ucraina își propune să finalizeze până în 2028 procesul de armonizare a sectorului bancar și a pieței asigurărilor cu standardele Uniunii Europene, într-un demers considerat esențial pentru aderarea la blocul comunitar și pentru atragerea investițiilor necesare reconstrucției țării.

Planul a fost prezentat de guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Andrii Pîșnîi, care a subliniat că războiul nu trebuie să încetinească reformele, ci dimpotrivă, să accelereze transformările necesare integrării europene.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit oficialului ucrainean, legislația bancară este deja compatibilă în proporție de aproximativ 78% cu normele europene, față de doar 50% înainte de invazia rusă din 2022. În paralel, autoritățile lucrează la modernizarea sectorului asigurărilor, unde gradul de aliniere la regulile UE a ajuns la circa 55%.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În acest context, banca centrală a început să relaxeze treptat restricțiile valutare introduse pe durata războiului, pregătind terenul pentru libera circulație a capitalurilor, una dintre obligațiile asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev consideră că respectarea standardelor europene va reprezenta un argument important pentru investitorii internaționali interesați de proiectele de reconstrucție. Estimările internaționale arată că refacerea infrastructurii și economiei Ucrainei ar putea costa aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

În ciuda dificultăților generate de război, sistemul bancar ucrainean a rămas funcțional, iar economia a început să recupereze după contracția severă înregistrată în primul an al conflictului. În următorii ani, Ucraina va continua să beneficieze de sprijin financiar extern consistent, însă autoritățile estimează că dependența de ajutorul internațional va scădea pe măsură ce situația de securitate se va stabiliza și investițiile private vor crește.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri