Ucraina analizează o încetare a focului de Paște pentru organizarea alegerilor prezidențiale

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Guvernul de la Kiev ia în calcul un armistițiu temporar cu Rusia, posibil în perioada Paștelui, pentru a permite organizarea alegerilor prezidențiale în această vară, relatează The Economist. Această posibilitate ar putea influența direct poziția președintelui Volodimir Zelenski, care și-ar consolida șansele în scrutinul anticipat, conform MediaFax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Zelenski, deschis la alegeri anticipate

Până recent, Zelenski respingea ideea organizării alegerilor în timpul războiului, însă disputele cu Donald Trump i-au adus un avans în sondaje, ceea ce l-ar putea determina să susțină scrutinul. „Există semnale clare că se fac pregătiri pentru alegeri”, scrie The Economist, menționând că președintele a convocat deja o reuniune pentru a stabili pașii necesari.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Un armistițiu ar putea fi convenit până la finalul lunii aprilie, iar anularea legii marțiale ar permite desfășurarea votului, posibil în luna iulie. Cu toate acestea, opoziția avertizează asupra provocărilor logistice, având în vedere milioanele de cetățeni ucraineni refugiați în străinătate sau cei care trăiesc în zonele ocupate de Rusia. „Pentru alegeri corecte trebuie eliminată cenzura și propaganda de război”, susțin liderii opoziției.

Reacția Rusiei și a lui Donald Trump

Inițial, Vladimir Putin și Donald Trump ar fi susținut organizarea alegerilor, crezând că ar putea duce la înlăturarea lui Zelenski. Însă, având în vedere creșterea popularității acestuia, cei doi lideri ar putea să își schimbe strategia. Rusia ar putea chiar să saboteze scrutinul prin intensificarea atacurilor, ceea ce ar face imposibilă ridicarea legii marțiale.

Indiferent de evoluția evenimentelor, organizarea alegerilor în timpul unui conflict activ ridică semne de întrebareprivind viabilitatea și corectitudinea acestora, iar viitorul politic al Ucrainei rămâne incert.

Citeste si:

Articolul precedent
Ultimul sondaj privind cursa prezidențială: George Simion pe primul loc, urmat de Victor Ponta
Articolul următor
Poliția de Frontieră, precizări în scandalul de la frontiera cu Serbia: Ambulanțele, blocate de sârbi să intervină la un accident cu români

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri