UE aprobă 6,1 miliarde de euro pentru achiziții de apărare destinate Ucrainei

Autor

Data

Categorie

Comisia Europeană a aprobat luni o nouă tranșă de finanțare pentru achizițiile publice de apărare ale Ucrainei, în valoare de 6,1 miliarde de euro. Anunțul a venit chiar de Ziua Independenței Ucrainei, marcată pe 24 august, iar banii sunt destinați sistemelor de apărare aeriană și antirachetă, rachetelor, muniției și radarelor.

Finanțarea face parte din Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina (UASL), un mecanism european în valoare totală de 90 de miliarde de euro. Potrivit Comisiei, decizia vine pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone asupra teritoriului ucrainean.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe platforma X, subliniind că sprijinul UE rămâne constant chiar în ziua simbolică a independenței Ucrainei. Ea a precizat că suma aprobată acoperă echipamente considerate urgent necesare de partea ucraineană și a reafirmat angajamentul Europei de a continua asistența „astăzi, mâine și cât timp este nevoie”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Noua alocare se adaugă celor 16 miliarde de euro deja aprobate anterior pentru planuri de achiziții, din care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătiți. Cea mai mare parte a comenzilor va fi direcționată către companii de apărare din statele membre UE.

Comisia a mai atras atenția asupra necesității creșterii semnificative a livrărilor către Ucraina, în contextul folosirii tot mai intense de către Rusia a rachetelor balistice și a dronelor cu reacție. Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea stocurilor existente, repriorizarea comenzilor curente și intensificarea producției industriale de apărare.

În ansamblu, mecanismul UASL prevede 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare, în perioada 2026-2027. Din această sumă, 28,3 miliarde de euro sunt alocați pentru anul 2026, cu scopul de a consolida capacitatea industrială de apărare a Ucrainei.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri