Legea Integrității revine în Parlament: USR propune ascunderea imobilelor, publicarea doar a valorii averilor

ADMINISTRAȚIE

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ADMINISTRAȚIE

Legea Integrității a ajuns înapoi pe masa Parlamentului, după ce Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională, iar comisia juridică urmează să o dezbată în următoarele ore.

Decizia CCR a vizat în special amendamentul privind transparentizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, iar USR, inițiatorul legii, a anunțat luni ce modificări va propune pentru a rezolva problema.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a explicat că partidul a depus deja amendamente menite să salveze componenta de transparență, printr-o nouă formă de prezentare a declarațiilor de avere, construită astfel încât să respecte exigențele stabilite de CCR în opinia sa majoritară.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Concret, USR propune ca denumirile și localizarea exactă a imobilelor și terenurilor deținute de demnitari să nu mai fie făcute publice. În schimb, ar urma să fie publicată doar valoarea totală a acestor bunuri, pe praguri valorice.

Potrivit lui Dimitriu, scopul nu este cunoașterea bunurilor efective deținute, ci posibilitatea de a urmări diferențele de avere de la un an la altul, care trebuie să poată fi justificate prin veniturile declarate.

Miza rămâne una financiară directă pentru România: dacă legea trece atât testul parlamentar, cât și pe cel al constituționalității, țara își păstrează șansa de a nu pierde 770 de milioane de euro din fonduri PNRR, într-un termen care se apropie rapid de expirare.

Citeste si:

Articolul precedent
UE aprobă 6,1 miliarde de euro pentru achiziții de apărare destinate Ucrainei
Articolul următor
Niculina Stelea (senator AUR): „Decât o lege proastă, nedreaptă și nesustenabilă, mai bine fără lege”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri