UE pregătește deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Decizia ar putea veni în iunie

Autor

Data

Categorie

Uniunea Europeană se pregătește să facă un nou pas important în procesul de extindere către est, după ce Comisia Europeană a anunțat că va propune, pe 16 iunie, deschiderea primului pachet de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.

Propunerea urmează să fie discutată la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, unde miniștrii europeni vor analiza stadiul reformelor realizate de cele două state candidate. Dacă va exista consens politic, liderii europeni ar putea valida oficial decizia în cadrul Consiliului European programat două zile mai târziu.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Procesul de aderare al Ucrainei a fost blocat în ultimele luni de opoziția fostului guvern de la Budapesta, condus de Viktor Orbán. Schimbarea politică produsă recent în Ungaria, după alegerile parlamentare din martie, a deschis însă calea pentru reluarea discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Noul premier ungar, Péter Magyar, a transmis semnale mai moderate în relația cu Kievul, fără a oferi deocamdată un sprijin explicit pentru aderare. În același timp, Bruxelles-ul și Budapesta continuă negocierile privind deblocarea fondurilor europene suspendate anterior din cauza problemelor legate de statul de drept.

Potrivit oficialilor europeni, primul „cluster” de negocieri va viza domenii esențiale precum justiția, funcționarea instituțiilor democratice și reformele economice. Acesta este considerat cel mai important capitol al procesului de aderare și, de regulă, ultimul care este închis înaintea aderării efective.

În interiorul Uniunii Europene continuă și dezbaterile privind eventuale formule alternative de integrare pentru Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat recent ideea unui statut de „membru asociat”, fără drepturi depline de vot, însă propunerea a fost respinsă rapid de autoritățile de la Kiev.

Și varianta aderării prin intermediul Spațiului Economic European a fost privită cu rezerve. Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a declarat că modelul SEE este „un aranjament foarte particular” și nu reprezintă neapărat o soluție potrivită pentru Ucraina.

În forma actuală, negocierile de aderare rămân structurate în șase mari capitole tematice, iar deschiderea fiecăruia necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit calendarului discutat la Bruxelles, celelalte capitole de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova ar putea începe să fie deschise încă din luna iulie.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri