UE pregătește schimbări importante pentru pensii și protecția socială. Anii dedicați îngrijirii copiilor sau rudelor bolnave ar putea fi recunoscuți la pensionare

Autor

Data

Categorie

Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai importante reforme sociale din ultimii ani, care ar putea schimba modul în care sunt calculate pensiile pentru milioane de cetățeni europeni. Persoanele care au grijă de copii, părinți vârstnici, rude bolnave sau persoane cu dizabilități ar putea beneficia, în viitor, de recunoașterea acestei activități în sistemele de pensii și protecție socială din statele membre.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Parlamentul European a făcut un nou pas în această direcție după adoptarea unui raport prin care solicită crearea unui „statut european al îngrijitorilor”, un cadru comun care să ofere drepturi și protecție pentru milioane de persoane care desfășoară activități de îngrijire, fie în mod profesionist, fie în cadrul familiei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Munca de îngrijire, recunoscută oficial la nivel european

Inițiativa vine într-un context în care populația Europei îmbătrânește accelerat, iar numărul persoanelor dependente de îngrijire crește de la an la an. În multe cazuri, membrii familiei sunt cei care renunță temporar la carieră sau își reduc programul de muncă pentru a avea grijă de copii, părinți bolnavi sau rude cu dizabilități.

Eurodeputații susțin că această muncă, deși esențială pentru funcționarea societății, rămâne insuficient recunoscută și aproape invizibilă din punct de vedere economic și social.

Prin noul raport, Parlamentul European cere Comisiei Europene și statelor membre să trateze accesul la servicii de îngrijire ca pe un „drept fundamental” și să introducă măsuri concrete pentru protejarea celor care oferă astfel de servicii.

Documentul se referă atât la îngrijitorii profesioniști — asistente medicale, infirmieri sau personal din centre sociale și medicale — cât și la milioanele de persoane care îngrijesc membri ai familiei fără să fie plătite pentru această activitate.

Perioadele de îngrijire ar putea conta la pensie

Una dintre cele mai importante propuneri vizează recunoașterea perioadelor dedicate îngrijirii în calculul pensiei și al altor beneficii sociale.

În prezent, persoanele care întrerup activitatea profesională pentru a avea grijă de copii sau rude dependente acumulează mai puțini ani de contribuție și ajung, de multe ori, să primească pensii mai mici.

Europarlamentarii consideră că această situație afectează în special femeile, care suportă cea mai mare parte a responsabilităților familiale în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

Datele prezentate în raport arată că femeile petrec, în medie, cu aproximativ 17 ore pe săptămână mai mult decât bărbații pentru activități de îngrijire neplătită.

„Povara îngrijirii cade încă în mod disproporționat asupra femeilor, deși ar trebui să fie responsabilitatea tuturor”, a declarat Eleonora Meleti, raportoare pentru Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

Potrivit acesteia, în Uniunea Europeană există aproximativ 6,2 milioane de îngrijitori profesioniști și alte 53 de milioane de persoane care îngrijesc apropiați sau membri ai familiei.

„Raportul de astăzi recunoaște, în sfârșit, îngrijirea ca pilon al societății și economiei noastre, nu ca o muncă invizibilă pe care o considerăm de la sine înțeleasă”, a afirmat eurodeputata.

Concedii speciale și program flexibil pentru îngrijitori

Parlamentul European solicită și introducerea unor măsuri care să permită concilierea vieții profesionale cu responsabilitățile familiale.

Printre propunerile aflate în discuție se numără:

  • programe de lucru flexibile pentru persoanele care îngrijesc rude dependente;
  • concedii speciale pentru îngrijitori;
  • protecție socială extinsă;
  • sprijin psihologic pentru îngrijitorii profesioniști;
  • măsuri pentru prevenirea epuizării profesionale.

„Vrem condiții de muncă flexibile și concedii pentru persoanele care îngrijesc membri ai familiei”, se arată în documentul adoptat de Parlamentul European.

În cazul îngrijitorilor profesioniști, eurodeputații cer salarii mai bune și condiții de muncă îmbunătățite, avertizând că sectorul îngrijirii se confruntă deja cu un deficit major de personal în multe state europene.

Bruxelles-ul pregătește un pact european pentru îngrijire

Eurodeputata spaniolă Rosa Estaràs Ferragut, raportoare pentru Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, a declarat că serviciile de îngrijire rămân „subevaluate și subfinanțate” în Europa.

„Serviciile de îngrijire accesibile și de calitate sunt un drept pentru toată lumea”, a afirmat aceasta.

Comisia Europeană intenționează să prezinte în 2027 un „Pact european pentru îngrijire”, care ar urma să stabilească direcțiile clare pentru statele membre și să includă măsuri dedicate reducerii diferențelor dintre femei și bărbați în acest domeniu.

Documentul ar putea clarifica:

  • dacă perioadele dedicate îngrijirii vor fi considerate vechime pentru pensie;
  • ce beneficii sociale vor putea primi îngrijitorii;
  • cum vor fi acordate concediile speciale;
  • ce obligații vor avea statele membre în sprijinirea persoanelor care îngrijesc rude dependente.

Schimbările nu sunt încă definitive

Deocamdată, raportul adoptat de Parlamentul European nu are caracter obligatoriu și nu stabilește exact modul în care măsurile vor fi aplicate în fiecare stat membru.

Totuși, tema câștigă tot mai multă importanță la nivel european, pe fondul crizei demografice și al presiunii tot mai mari asupra sistemelor sociale și medicale.

Dacă propunerile vor fi transformate în legislație europeană, milioane de persoane care și-au sacrificat cariera pentru a avea grijă de copii, părinți sau rude bolnave ar putea beneficia, în viitor, de protecție socială mai bună și de pensii mai echitabile.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri