UE propune achiziția colectivă de arme pentru statele membre

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Comisia Europeană a propus un mecanism prin care să achiziționeze arme în numele statelor membre, o schimbare semnificativă a modului în care este gestionată apărarea europeană. Potrivit unui document de politică privind apărarea, analizat de Financial Times (FT), Bruxelles-ul ar putea centraliza achizițiile militare pentru a eficientiza costurile și a îmbunătăți securitatea regiunii.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„La cererea statelor membre, Comisia ar putea … să acționeze ca un organism central de cumpărare [de arme] în numele lor”, se arată în proiectul documentului. De asemenea, oficialii UE subliniază că „agregarea cererii prin achiziții în colaborare este cea mai rentabilă cale de a reconstrui apărarea europeană”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Tensiunile geopolitice și poziția SUA, factori declanșatori

Propunerea vine pe fondul incertitudinii privind angajamentul SUA față de securitatea europeană, în special după declarațiile fostului președinte Donald Trump. Acesta a amenințat că va reduce protecția acordată aliaților europeni care nu își sporesc cheltuielile pentru apărare și a sugerat o apropiere de Rusia.

În acest context, Comisia Europeană argumentează că „achizițiile colaborative de produse de apărare prezintă beneficii semnificative atât pentru statele membre, cât și pentru industria de apărare”, iar mai multe capitale europene susțin ideea unor investiții colective în domeniul securității, inclusiv pentru sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă.

Model inspirat din strategia UE privind vaccinurile

Propunerea de achiziții centralizate urmează modelul adoptat de UE în timpul pandemiei de Covid-19, când Bruxelles-ul a negociat și cumpărat vaccinuri pentru toate statele membre. Prin această strategie, Uniunea a reușit să obțină prețuri mai bune și să asigure aprovizionarea în contextul competiției globale acerbe.

Finanțare și provocări politice

Documentul analizat de FT conține și opțiuni de finanțare pentru această inițiativă. Printre propunerile discutate se numără împrumuturi de 150 de miliarde de euro către statele membre și o relaxare a normelor UE privind deficitul bugetar pentru cheltuielile de apărare.

Totuși, proiectul nu include o propunere privind o datorie colectivă pentru apărare, o măsură susținută de unele state membre, dar respinsă de Germania și Țările de Jos. Documentul ar putea suferi modificări înainte de publicarea sa oficială, programată înaintea summitului UE din 20 martie.

Citeste si:

Articolul precedent
Politico: Grupuri hacktiviste pro-Rusia recrutează persoane pentru sabotaj și dezinformare în Europa
Articolul următor
Guvernul României respinge zvonurile privind pregătirea pentru război

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri