UE schimbă radical alocarea bugetară 2028–2034. România ar putea primi mai mulți bani

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Comisia Europeană urmează să propună miercuri o schimbare profundă în modul de alocare a fondurilor pentru perioada 2028–2034, potrivit Financial Times. Publicația, considerată uneori un „oficios al Comisiei Europene”, susține că Bruxelles-ul vrea să elimine actualele bugete rigide și să treacă la planuri bugetare personalizate pentru fiecare țară membră.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Adio fonduri masive pentru agricultură și dezvoltare regională

Planul presupune comasarea și, în unele cazuri, desființarea celor două mari bugete tradiționale: cel pentru agricultură și cel pentru dezvoltare regională. Împreună, acestea însumează aproximativ 750 de miliarde de euro. Deși această mișcare era așteptată, noutatea majoră este că UE vrea alocări flexibile, pe țări și priorități specifice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Franța și Italia ar putea pierde. Estul, în avantaj

Noua formulă ar putea afecta negativ statele cu tradiție agricolă și bugete mari, precum Franța și Italia. Potrivit FT, „Comisia încearcă să elimine un decalaj de agro-prosperitate”, adică să reducă diferențele mari între subvențiile pe hectar din est și vest.

Statele est-europene, care au suprafețe agricole mari dar plăți pe hectar mai mici, vor beneficia de o alocare mai echitabilă.

„Țările sărace vor câștiga mai mult în detrimentul acelor țări care sunt în medie mai bogate, dar au unele regiuni mai sărace, în special Franța și, într-o oarecare măsură, Spania și Germania”, a declarat Romy Hansum, cercetător la Centrul Jacques Delors din Berlin.

România, posibil beneficiar al noii formule

România, unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor UE pentru dezvoltare și agricultură, ar putea ieși câștigată. În cei 20 de ani de la aderare, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro de la Bruxelles.

Noua propunere a Comisiei ar putea aduce mai mult sprijin pentru agricultură și investiții, dar planul trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre.

Citeste si:

Articolul precedent
ONU și UNICEF: Dezinformarea scade vaccinarea la copii. Europa și SUA în fața unei crize de sănătate
Articolul următor
Crima din Mureș: suspectul este încă liber, iar o tânără a fost reținută pentru cont fals și amenințări

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri