UE schimbă regulile în turism. Ce oportunități și provocări apar pentru România

BRUXELLES

Autor

de Cseh Silvia

Data

Categorie

BRUXELLES

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o nouă strategie pentru dezvoltarea turismului european, care urmărește transformarea sectorului într-unul mai sustenabil, mai competitiv și mai bine pregătit pentru crizele viitoare. Documentul stabilește direcțiile care vor ghida politicile europene în următorii ani și pune accent pe protecția mediului, digitalizare, dezvoltarea destinațiilor mai puțin cunoscute și îmbunătățirea condițiilor de muncă din industrie.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Printre obiectivele asumate se numără reducerea impactului asupra mediului, combaterea supraaglomerării din marile destinații turistice și promovarea zonelor rurale, montane, insulare sau periferice. De asemenea, Bruxellesul dorește o utilizare mai extinsă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în sectorul turistic, precum și crearea unui sistem european mai eficient de colectare și analiză a datelor din turism.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pentru România, noua foaie de parcurs poate reprezenta o oportunitate importantă de dezvoltare. Regiunile cu potențial turistic ridicat, dar insuficient promovate, precum Delta Dunării, Maramureșul, Bucovina sau numeroase zone rurale și montane, ar putea beneficia de investiții suplimentare și de programe europene dedicate.

Strategia europeană pune accent și pe profesionalizarea forței de muncă din turism, prin programe de formare și îmbunătățirea condițiilor de lucru. Autoritățile europene consideră că lipsa personalului calificat reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru industria turistică în următorii ani.

În plus, Uniunea Europeană dorește consolidarea imaginii Europei ca destinație sigură și sustenabilă, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, schimbări climatice și provocări economice. România ar putea profita de această direcție pentru a atrage mai mulți turiști internaționali și pentru a-și diversifica oferta turistică.

Experții atrag însă atenția că succesul noilor măsuri va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale și locale de a transforma obiectivele europene în proiecte concrete și investiții eficiente.

(sursa: Mediafax)

Citeste si:

Articolul precedent
Gheorghe Piperea avertizează asupra riscurilor de cenzură: „Se construiește un mecanism care poate sancționa opiniile incomode”
Articolul următor
Mark Rutte, după incidentul de la Galați: NATO este pregătită să apere „fiecare centimetru” din teritoriul aliat

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri