UE vrea majorat digital la 15 ani, accesul copiilor pe rețele sociale va necesita acord parental clar

Autor

Data

Categorie

O coaliție tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene susține propunerea Greciei privind introducerea unei “vârste a maturității digitale” la nivel comunitar, potrivit unui material publicat de Politico. Scopul: limitarea accesului copiilor la platforme sociale precum TikTok, Instagram și Snapchat, prin stabilirea unei vârste minime de 15 ani – propunere inițiată de Franța și susținută deja de Danemarca, potrivit Politico.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Danemarca, care va prelua președinția rotativă a UE în a doua jumătate a anului, dorește să transforme această măsură într-un obiectiv concret până la finalul lui 2025: „Scoaterea copiilor de pe platformele sociale cu conținut dăunător”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Propunerea vizează introducerea unui sistem de consimțământ parental explicit, nu automat, atunci când un minor dorește să-și creeze un cont pe o platformă digitală. Discuțiile vor fi reluate la reuniunea miniștrilor digitalizării din UE, programată la începutul lunii iunie.

Platformele sociale și giganții tech își dispută responsabilitatea tehnologică

Una dintre dilemele cheie ale propunerii este modul în care va fi implementată verificarea vârstei. Două variante sunt în analiză: fie la nivel de dispozitiv, ceea ce ar implica direct sistemele de operare iOS și Android, fie printr-o aplicație de verificare separată, testată deja de Comisia Europeană.

În timp ce platforme ca Meta fac lobby pentru soluții la nivel de sistem de operare sau magazin de aplicații, Apple și Google susțin că responsabilitatea ar trebui să revină producătorilor de telefoane. Această din urmă abordare ar putea dura ani pentru a deveni funcțională la scară largă.

Totodată, Bruxelles-ul vrea să reglementeze așa-numitele „arhitecturi persuasive” – funcții precum autoplay-ul, personalizarea agresivă sau pop-up-urile repetitive, care sporesc dependența de aplicații. „Scopul este de a reduce presiunea algoritmilor care mențin copiii conectați ore în șir”, afirmă surse citate de Politico.

Australia este deja cu un pas înainte, fiind prima țară care a stabilit o vârstă minimă de 16 ani pentru crearea de conturi pe rețelele sociale. Reglementarea va intra în vigoare la sfârșitul acestui an.

În Franța, conceptul de “majorat digital” este promovat activ de președintele Emmanuel Macron, care a inițiat anul trecut o campanie amplă împotriva influenței rețelelor asupra minorilor. Grecia, inițiatoarea propunerii europene, susține că o interdicție totală ar fi greu de aplicat, mizând mai degrabă pe verificarea eficientă a vârstei și pe restricționarea conținutului dăunător.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri