Un român de la Cambridge a inventat frunze artificiale care produc combustibil din apă și lumină

Autor

Data

Categorie

Cercetătorii au dezvoltat „frunze artificiale” plutitoare care generează combustibil nepoluant din lumina soarelui şi apă. În cele din urmă, acestea ar putea produce combustibil nepoluant la scară largă pe mare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

De câţiva ani, grupul de cercetare al profesorului Erwin Reisner din Cambridge lucrează pentru a aborda problema energiei şi epuizarea combustibililor fosili în viitor prin căutarea de soluţii durabile şi alternative la benzină.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Grupul s-a axat pe principiile fotosintezei. În 2019, cercetătorii au dezvoltat o frunză artificială care produce gaz de sinteză – un intermediar cheie în producţia multor substanţe chimice şi farmaceutice, chiar din lumina soarelui, dioxid de carbon şi apă

„Frunzele artificiale ar putea reduce substanţial costul producţiei durabile de combustibil , dar, din moment ce sunt atât grele, cât şi fragile, sunt dificil de produs la scară şi de transport”, a spus dr. Virgil Andrei de la Departamentul de Chimie Yusuf Hamied din Cambridge, colaboratorul lucrării.

„În acest studiu, noi demonstrăm că putem fabrică frunze artificiale subţiri, uşoare şi flexibile. Aceste frunze folosesc de 15 ori mai puţin material faţă de tehnologiile convenţionale, care aduce avantaje economice şi ecologice. În plus, panourile POT pluti pe suprafaţă apei ca o frunză de lotus, ceea ce înseamnă că nu concurăm cu agricultură sau terenul de locuit”, a mai declarat Virgil Andrei.

„Am vrut să vedem cât de mult putem reduce materialele pe care le folosesc aceste dispozitive, fără a le afecta performanţa”, a spus Reisner care a condus cercetarea.

„Dacă putem tăia materialele suficient de mult încât să fie suficient de uşoare pentru a pluti, atunci apar noi modalităţi de utilizare a acestor frunze artificiale”, a precizat acesta.

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au proiectat dispozitive ultra-subţiri, flexibile, care se inspiră din fotosinteză – procesul prin care plantele transformă lumina soarelui în hrană.

Deoarece dispozitivele autonome, cu costuri reduse, sunt suficient de uşoare pentru a pluti, ele ar putea fi folosite pentru a genera o alternativă durabilă la benzină fără a ocupa spaţiu pe uscat.

Testele în aer liber ale frunzelor uşoare de pe râul Cam au arătat că pot transforma lumina soarelui în combustibili la fel de eficient ca frunzele plantelor.

Este prima dată când se generează combustibil curat pe apă şi, dacă sunt extinse, frunzele artificiale ar putea fi folosite pe căile navigabile, în porturi sau chiar pe mare şi ar putea ajuta la reducerea dependenţei industriei maritime globale de combustibilii fosili. Rezultatele sunt raportate în revista Nature.

Pentru noua versiune a frunzei artificiale, cercetătorii s-au inspirat din industria electronică unde tehnicile de miniaturizare au dus la crearea de smartphone-uri şi display-uri flexibile, revoluţionând domeniul.

Provocarea pentru cercetătorii de la Cambridge a fost cum să depună absorbanţii de lumină pe substraturi uşoare şi să le protejeze împotriva infiltraţiilor de apă. Pentru a depăşi aceste provocări, echipa a folosit oxizi de metal cu peliculă subţire şi materiale cunoscute sub numele de perovskiţi, care pot fi acoperite pe folii flexibile de plastic şi metal.

Dispozitivele au fost acoperite cu straturi subţiri şi micrometrice, hidrofuge, pe bază de carbon, care au prevenit degradarea cauzată de umiditate.

E un dispozitiv care nu numai că funcţionează, dar arată şi ca o frunză adevărată.

„Acest studiu demonstrează că frunzele artificiale sunt compatibile cu tehnicile moderne de fabricaţie, reprezentând un pas timpuriu către automatizarea şi extinderea producţiei de combustibil solar. Fermele solare au devenit populare pentru producerea de energie electrică; ne imaginăm ferme similare pentru producerea combustibiluluir”, a spus Andrei.

Testele au arătat că noile frunze artificiale pot diviza apa în hidrogen şi oxigen sau pot reduce dioxidul de carbon într-un gaz de sinteză.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri