Unde se află pământurile rare pe care Oana Țoiu i le-a promis lui Trump. Vezi harta din articol

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

România ajunge din nou în centrul atenției geopolitice internaționale după declarațiile făcute de ministra Oana Țoiu, privind potențialul uriaș de pământuri rare existente pe teritoriul țării. Resursele strategice ar fi fost menționate inclusiv în discuții cu echipa  președintelui Donald Trump, într-un context global marcat de competiția dură pentru controlul materiilor prime critice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Pământurile rare sunt minerale esențiale pentru industria de apărare, producția de baterii, tehnologiile verzi și echipamentele electronice de ultimă generație – domenii-cheie pentru securitatea economică și militară a marilor puteri.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Unde sunt localizate resursele strategice ale României

Harta zăcămintelor arată că cele mai importante perimetre cu pământuri rare, grafit și magneziu se află în special în Munții Apuseni și în Carpații Meridionali. Localități precum Băița, Roșia Poieni, Budureasa, Pietroasa, Baiașoara, Baia de Fier, Grădiștea de Munte, Rușchița, Cleșnești sau Glogova sunt marcate ca zone cu potențial ridicat de exploatare.

În același timp, harta indică resurse importante și în nordul și estul țării, în zone precum Drăgoiasa, Jolotca sau Vadu, completând tabloul bogățiilor minerale strategice ale României.

Vezi harta completă a zăcămintelor în articol.

De ce sunt pământurile rare atât de valoroase

Pământurile rare sunt considerate „aurul tehnologic” al secolului XXI. Ele sunt indispensabile pentru fabricarea turbinelor eoliene, panourilor solare, mașinilor electrice, sistemelor radar, rachetelor și echipamentelor militare moderne. În prezent, lanțurile globale de aprovizionare sunt dominate de China, fapt care determină Statele Unite și Uniunea Europeană să caute surse alternative sigure.

În acest context, România ar putea deveni un partener strategic important pentru aliații occidentali, dacă va reuși să valorifice aceste resurse.

Promisiuni politice și limitele realității

Specialiștii avertizează însă că relansarea exploatărilor miniere nu este un proces simplu. Multe dintre perimetrele miniere au fost închise după 1990, infrastructura este învechită, iar investițiile necesare sunt considerabile. În plus, exploatarea pământurilor rare presupune riscuri semnificative de mediu, care necesită tehnologii moderne și reglementări stricte.

Citeste si:

Articolul precedent
Dosarele Epstein: Legături puternice în Europa și finanțări ale extremei drepte cu bani de la Steve Bannon
Articolul următor
Serviciul 112 împlinește 22 de ani în România. 2025, anul cu cele mai puține apeluri nejustificate

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri