UNHCR: Numărul țărilor afectate de strămutări din cauza dezastrelor climatice s-a triplat din 2009

Autor

Data

Categorie

Raportul recent al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) arată că tot mai multe comunități sunt nevoite să-și părăsească locuințele din cauza efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice. De la inundații și furtuni violente, până la secete, valuri extreme de căldură și deșertificare, dezastrele naturale au determinat o creștere de trei ori a numărului de țări afectate de strămutări față de anul 2009, potrivit The Guardian.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit raportului, criza climatică nu produce doar dezastre imediate, ci și efecte de durată — precum creșterea nivelului mărilor și distrugerea ecosistemelor, care transformă regiunile vulnerabile în zone imposibil de locuit.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Țările sărace, cele mai afectate de efectele schimbărilor climatice

UNHCR avertizează că persoanele strămutate sunt printre cele mai afectate de criza climatică, deși provin adesea din state care contribuie foarte puțin la emisiile globale de carbon.

Un exemplu recent este catastrofa din statul brazilian Rio Grande do Sul, unde inundațiile din mai 2024 au provocat moartea a 181 de persoane și au forțat peste 580.000 de oameni să-și părăsească locuințele. Raportul subliniază că „criza climatică este, în primul rând, un multiplicator de risc”, care agravează inegalitățile sociale și politice deja existente. Efectele sale amplifică conflictele, violența și strămutarea forțată, atât în interiorul țărilor, cât și dincolo de granițe.

Aproape jumătate dintre persoanele afectate de criza climatică trăiesc în state fragile din punct de vedere politic, precum Sudan, Siria, Haiti, Republica Democrată Congo, Liban, Myanmar și Yemen.
Deși aceste țări contribuie nesemnificativ la poluarea globală, ele nu au acces la finanțarea și soluțiile necesare pentru adaptarea la schimbările climatice.

Peste 100 milioane de oameni, forțați să plece din cauza războaielor și a violenței

UNHCR mai arată că, până la jumătatea anului 2024, numărul total al persoanelor nevoite să-și părăsească locuințele din cauza războaielor, violențelor și persecuțiilor politice a ajuns la 117 milioane.

În concluzie, agenția ONU atrage atenția că „trei sferturi dintre refugiați și persoane strămutate trăiesc în țări expuse unui risc ridicat de fenomene climatice extreme”, ceea ce face ca soluțiile umanitare și de mediu să fie tot mai urgente.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri