Comisarul european Roxana Mînzatu a vorbit, într-un interviu recent, despre una dintre cele mai ambițioase inițiative ale Uniunii Europene: eradicarea sărăciei până în anul 2050. Tema, aflată pe agenda președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este una de importanță strategică, în condițiile în care peste 93 de milioane de europeni se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
„Este o ambiție anunțată de președinta von der Leyen — eradicarea sărăciei în Uniunea Europeană până în 2050. Este un efort colectiv, care trebuie asumat politic de toate instituțiile și statele membre”, a subliniat Roxana Mînzatu.
🗞️ Citește și Acestea
România – printre statele cu cele mai mari provocări
Potrivit celui mai recent barometru european, România se numără printre țările cu cele mai slabe rezultate în combaterea sărăciei, în ciuda programelor finanțate prin Fondul Social European Plus și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Comisarul european a precizat că România are la dispoziție peste 7,5 miliarde de euro din Fondul Social European Plus, bani care pot fi folosiți pentru proiecte sociale, formare profesională, incluziune și combaterea excluziunii.
„Fondul Social European Plus este principalul instrument financiar la nivel european pentru diminuarea acestei ‘boli sociale’. Trebuie să folosim cu înțelepciune fiecare euro, prin proiecte bine țintite și adaptate la nevoile fiecărei regiuni”, a declarat Mînzatu.
Printre măsurile deja implementate se numără voucherele sociale din programul „Sprijin pentru România” și tichetele pentru energie, ambele finanțate parțial din fonduri europene. Totuși, comisarul subliniază că este nevoie de o abordare mai integrată, în care autoritățile locale, guvernul și partenerii sociali să colaboreze activ.
„Trebuie să existe o asumare comună — din partea Comisiei Europene, a Parlamentului, a guvernelor, a regiunilor și a angajatorilor. Doar împreună putem atinge acest obiectiv ambițios.”
Un drum lung, dar posibil
Strategia europeană urmărește nu doar reducerea statistică a numărului de persoane vulnerabile, ci și crearea unui cadru sustenabil de incluziune socială, prin investiții în educație, formare profesională și servicii sociale moderne.
„Mi-aș dori ca portofoliul meu să fie unul ‘colorat’, dar temele sunt grele: educație, competențe, politici sociale și locuri de muncă. Tocmai de aceea trebuie să lucrăm coerent, cu impact real”, a conchis Roxana Mînzatu.
