USR propune retragerea decorațiilor de stat pentru condamnații definitiv și foștii colaboratori ai Securității

Autor

Data

Categorie

Uniunea Salvați România (USR) a depus în Parlament o inițiativă legislativă care prevede retragerea automată a ordinelor și medaliilor acordate de statul român persoanelor condamnate definitiv la închisoare, inclusiv în cazul pedepselor cu suspendare, precum și foștilor lucrători și colaboratori ai Securității, aratǎ Mediafax.

Proiectul este semnat de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și urmărește modificarea legislației privind sistemul național de decorații, în scopul protejării prestigiului și valorilor pe care acestea le reprezintă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit inițiatorilor, persoanele care au primit distincții ale statului pentru merite excepționale, acte de eroism sau servicii aduse României nu ar trebui să continue să beneficieze de aceste onoruri dacă au fost condamnate definitiv pentru fapte penale sau dacă au colaborat cu aparatul represiv al regimului comunist.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Nu poți purta pe piept o decorație a statului român și, în același timp, să ai o condamnare penală definitivă. Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei. Dacă ai fost condamnat definitiv la închisoare, chiar și cu suspendare, nu mai poți reprezenta valorile pe care statul român le recompensează prin decorații”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun.

Un capitol important al proiectului vizează foștii colaboratori și lucrători ai Securității. Deputatul Vlad Șendroiu a argumentat că România are o datorie morală față de victimele regimului comunist și că acordarea sau păstrarea unor decorații de stat de către persoane asociate cu aparatul represiv este incompatibilă cu valorile democratice.

„În România, regimul comunist a însemnat foame, durere și teroare. Până la această lege, acești oameni care și-au terorizat conaționalii puteau primi, din partea statului român, decorații. În memoria celor morți, bătuți, spionați și terorizați, această lege face dreptate și interzice acordarea de decorații celor care au făcut parte din Securitate”, a afirmat deputatul USR.

Pentru a crește transparența, inițiativa legislativă prevede includerea persoanelor decorate în lista publică gestionată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Astfel, cetățenii și reprezentanții mass-media vor putea verifica dacă o persoană decorată a avut sau nu calitatea de colaborator al fostei Securități.

„Pentru a asigura o deplină transparență și o corelare legislativă corespunzătoare, am inclus persoanele decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a permite oricărui cetățean și presei accesul liber și neîngrădit la informațiile cu privire la existența sau nu a calității de colaborator al Securității a unor persoane”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat.

Conform proiectului, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, Cancelaria Ordinelor va solicita tuturor membrilor o declarație pe proprie răspundere privind eventuala lor calitate de lucrător sau colaborator al Securității.

Pe lângă modificările privind retragerea decorațiilor, proiectul introduce și limitarea mandatului Cancelarului Ordinelor la cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.

Inițiatorii susțin că măsurile sunt necesare pentru a proteja credibilitatea sistemului de decorații al României și pentru a asigura că aceste distincții rămân simboluri ale integrității, meritului și serviciului în slujba statului și a cetățenilor.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri