Valeriu Munteanu (AUR): „Diana Buzoianu manipulează din nou: nu există nicio obligaţie europeană care să impună României 30% arii protejate şi 10% protecţie strictă”

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR Valeriu Munteanu susţine că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, prezintă drept obligaţii europene pragurile de 30% arii protejate şi 10% zone de protecţie strictă, deşi acestea nu ar fi impuse României printr-un act juridic al Uniunii Europene.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

AUR o contrazice pe Diana Buzoianu: „Nu există o obligație juridică impusă de Uniunea Europeană”

„Declaraţiile ministrului Mediului Diana Buzoianu, potrivit cărora România ar fi obligată de Uniunea Europeană să instituie 30% arii protejate şi 10% zone de protecţie strictă, reprezintă o nouă încercare de a induce în eroare opinia publică şi Parlamentul.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Adevărul este unul foarte simplu: nu există niciun regulament, nicio directivă şi nicio decizie a Uniunii Europene care să oblige România să stabilească prin lege sau printr-o strategie naţională pragurile de 30% arii protejate şi 10% arii strict protejate. Aceste valori procentuale provin din Strategia UE pentru biodiversitate şi din angajamente politice asumate la nivel european, însă ele nu constituie, prin ele însele, obligaţii juridice directe pentru statele membre”, a declarat Vlad Munteanu.

AUR acuză că Strategia pentru Biodiversitate lovește în proprietatea privată și agricultura românească

„Cu toate acestea, ministrul USR încearcă să prezinte propriile opţiuni politice drept obligaţii impuse de Bruxelles. Este o manipulare convenabilă, prin care se încearcă eliminarea oricărei dezbateri legitime asupra impactului pe care Strategia pentru Biodiversitate îl va avea asupra României.

Extinderea masivă a suprafeţelor protejate va afecta sute de localităţi, zeci de mii de proprietari de terenuri, fermieri, silvicultori şi comunităţi rurale, limitând dezvoltarea economică, investiţiile şi exercitarea dreptului de proprietate. Tocmai de aceea, asemenea măsuri trebuie fundamentate pe realităţile României şi adoptate în urma unei analize serioase, nu prin preluarea mecanică a unor obiective promovate de activiştii de mediu şi de ONG-urile apropiate USR.

România are nevoie de politici responsabile pentru protejarea biodiversităţii, dar acestea trebuie să respecte drepturile cetăţenilor, interesele comunităţilor locale şi dezvoltarea economică a ţării, nu să transforme satele româneşti în victime ale unui experiment ideologic.

AUR nu va vota o strategie construită pe manipulare, lipsă de fundament juridic şi obiective care riscă să lovească direct în agricultura românească, în proprietatea privată şi în viaţa comunităţilor rurale”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri