Vasile Dîncu, ales vicepreședinte al Comisiei speciale „Scutul European pentru Democrație” în Parlamentul European

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul Vasile Dîncu (PSD) a fost ales vicepreședinte al Comisiei speciale „Scutul European pentru Democrație” (EUDS) din Parlamentul European.

Alegerea conducerii comisiei a avut loc luni, 3 februarie, iar președinția a revenit lui Nathalie Loiseau (Renew, Franța). Printre vicepreședinți se numără Csaba Molnár (S&D, Ungaria), Sandra Kalniete (PPE, Letonia), Stefano Cavadegna (ECR, Italia) și Vasile Dîncu (S&D, România).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Misiunea comisiei și provocările democrației europene

Comisia EUDS are rolul de a proteja democrația europeană în fața amenințărilor tot mai mari, precum dezinformarea, populismul și influențele externe. Potrivit lui Vasile Dîncu, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze mecanismele de apărare împotriva atacurilor hibride, care includ propaganda, manipularea informațiilor și atacurile cibernetice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Reacția Uniunii Europene de până acum a fost limitată de lipsa unor instrumente eficiente și de voința politică ezitantă. Măsuri precum aplicarea sancțiunilor economice sau condiționarea accesului la fonduri europene nu au avut rezultate spectaculoase. Este esențial ca UE să adopte o strategie mai complexă, care să combine presiunea socială, mecanismele juridice și sancțiunile economice, evitând în același timp reacțiile negative la nivel național”, a declarat europarlamentarul român.

Obiectivele Comisiei EUDS

Comisia „Scutul European pentru Democrație” a fost înființată pe 18 decembrie 2024 și are un mandat de 12 luni. Aceasta va evalua legislația și măsurile UE în domeniul protecției proceselor democratice, urmărind interferențele externe și atacurile hibride. Printre priorități se numără:

  • Interferențele prin intermediul platformelor online și impactul acestora asupra democrației;
  • Atacurile asupra infrastructurii critice și atacurile cibernetice;
  • Răspândirea conținutului generat de inteligența artificială și a falsurilor profunde (deep fakes);
  • Amenințările hibride din interiorul Uniunii și activitățile actorilor statali și nestatali.

Comisia va analiza activitățile Comisiei Europene și ale Serviciului European de Acțiune Externă în combaterea manipulării informațiilor și va propune soluții pentru întărirea mecanismelor de apărare democratică. În final, va prezenta un raport cu recomandări pentru îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional al UE.

„Este momentul să regândim strategiile de protecție a valorilor noastre fundamentale și să construim un sistem mai solid și mai rezilient împotriva provocărilor la adresa democrației”, a subliniat Vasile Dîncu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri