Vasile Dîncu critică întârzierea programului național de drone: „România a rămas țara avioanelor de hârtie”

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a lansat un atac dur la adresa modului în care România și-a gestionat programele de dezvoltare a industriei de drone și capacitățile de apărare antidronă, după incidentul în care o dronă de proveniență rusă ar fi pătruns în spațiul aerian românesc și s-ar fi prăbușit în municipiul Galați.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o amplă analiză publicată pe rețelele sociale, fostul ministru al Apărării susține că incidentul reprezintă mai mult decât un simplu accident militar, fiind „un simptom al unei întârzieri strategice” în domeniile securității, tehnologiei și industriei de apărare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Dîncu afirmă că locuitorii din județele aflate la granița de est a României trăiesc de mai bine de trei ani sub presiunea războiului din Ucraina, iar fiecare alarmă aeriană sau fiecare fragment de dronă descoperit pe teritoriul țării erodează sentimentul de siguranță pe care statul ar trebui să îl garanteze cetățenilor.

„Pentru acești oameni, securitatea națională nu este o dezbatere teoretică. Este o preocupare concretă, trăită zi de zi, atunci când războiul se află la doar câțiva kilometri de casă”, susține eurodeputatul PSD.

Critici privind apărarea antidronă

Vasile Dîncu consideră că România nu s-a adaptat suficient de rapid la transformările produse de războiul din Ucraina, conflict care a demonstrat rolul central al dronelor în operațiunile militare moderne.

Potrivit acestuia, apărarea contemporană nu mai poate fi construită exclusiv în jurul sistemelor clasice de apărare aeriană, fiind necesare radare specializate, sisteme de bruiaj, senzori distribuiți și proceduri de reacție adaptate amenințărilor generate de drone.

„Drona a fost observată, dar nu a fost neutralizată, a fost urmărită, dar nu a fost oprită”, afirmă Dîncu, criticând explicațiile oferite de autorități în urma incidentului de la Galați.

El susține că România se confruntă atât cu vulnerabilități tehnologice, cât și cu probleme procedurale, într-un context în care mai multe incidente similare au fost raportate în ultimii ani în județele Galați și Tulcea.

Unde este „drona românească”?

O parte importantă a criticilor formulate de eurodeputatul PSD vizează proiectul dezvoltării unei drone românești.

Dîncu amintește că, începând cu anul 2024, autoritățile au prezentat în repetate rânduri proiectul drept o prioritate strategică națională, fiind anunțate colaborări între institute de cercetare, companii din industria de apărare și parteneri internaționali.

În opinia sa, rezultatele concrete întârzie însă să apară.

„În timp ce drone rusești cad pe teritoriul României, România încă discută despre dronele pe care ar trebui să le construiască”, afirmă acesta.

Fostul ministru susține că schimbările repetate de coordonare, suprapunerile instituționale și lipsa unei conduceri clare a programului au contribuit la întârzierea proiectului.

El ridică și problema caracterului „românesc” al viitoarelor drone, în condițiile în care o parte dintre parteneriatele anunțate implică tehnologii și modele dezvoltate în afara țării.

Importuri în locul producției interne

Declarațiile lui Dîncu vin și în contextul în care Ministerul Apărării a anunțat recent semnarea unui contract pentru achiziția a 34 de sisteme de drone produse de compania germană Quantum Systems.

Eurodeputatul consideră că această situație ridică întrebări legitime privind capacitatea României de a dezvolta și produce propriile sisteme fără pilot.

„Dacă România are capacitatea de a dezvolta propriile drone, de ce continuă să importe sisteme esențiale? Dacă nu o are, de ce discursul public vorbește de ani de zile despre o industrie națională care încă nu produce efecte strategice vizibile?”, se întreabă acesta.

Dispută politică privind programul SAFE

Vasile Dîncu respinge și acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi blocat programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.

Potrivit acestuia, social-democrații nu s-au opus investițiilor în domeniul militar, ci au contestat procedura prin care Guvernul a adoptat reglementări privind gestionarea unor fonduri estimate la peste 16 miliarde de euro.

„Discuția a fost despre control democratic, legalitate și transparență, nu despre respingerea programului”, susține eurodeputatul.

„La Galați nu a căzut doar o dronă”

În concluzie, Vasile Dîncu afirmă că incidentul de la Galați ar trebui să determine o analiză aprofundată la nivelul instituțiilor de securitate ale statului.

În opinia sa, problema nu este reprezentată doar de un incident punctual, ci de diferența dintre promisiunile asumate de autorități și capacitatea efectivă a României de a răspunde noilor provocări de securitate.

„La Galați nu a căzut doar o dronă. A căzut și o iluzie – iluzia că timpul are răbdare cu noi”, afirmă eurodeputatul PSD, care solicită o evaluare a programelor de înzestrare și a proiectelor de dezvoltare a industriei de apărare.

Sursa: Facebook Vasile Dîncu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri