Vasile Dîncu în Parlamentul European: „Nu semnăm un cec în alb pentru TERORISM!” – Mesaj dur despre Gaza, Israel și Europa în fața istoriei!

Autor

Data

Categorie

Bruxelles, sub tensiune! Europarlamentarul român Vasile Dîncu a lansat ieri un mesaj extrem de puternic în plenul Parlamentului European, vorbind despre una dintre cele mai delicate teme de pe agenda internațională: relația dintre Uniunea Europeană și Israel, în plin scandal privind criza umanitară din Gaza.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Ne aflăm într-un moment critic al relației noastre cu statul Israel”, a declarat Dîncu, atrăgând atenția că decizia anunțată pe 20 mai 2025 de Înaltul Reprezentant al UE – privind revizuirea Acordului de Asociere UE-Israel – nu este doar o procedură legală, ci „o decizie profund politică, cu implicații morale și strategice”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Într-un discurs profund și tăios, Dîncu a avertizat asupra riscului ca Europa să cadă în capcana unei viziuni simplificate și emoționale asupra unui conflict de o complexitate rară:

„Nu putem judeca o realitate complexă prin lentila unor presiuni mediatice sau a unor emoții colective, oricât de puternice ar fi acestea. Avem nevoie de luciditate și de asumarea unei responsabilități care trece dincolo de un vot sau o declarație.”

Citatul care a făcut înconjurul plenului a fost, fără îndoială, unul dur și fără echivoc:

„Să transmitem un mesaj periculos: acela că un atac terorist de o asemenea amploare poate fi urmat de o sancțiune împotriva victimei? Ar fi, metaforic, ca și cum am semna un cec în alb pentru terorismul organizat.”

Ce ascunde, de fapt, revizuirea Acordului UE-Israel?

Conform lui Dîncu, analiza Articolului 2 din acord – care prevede respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice – trebuie să fie făcută cu prudență și în baza unui echilibru real:

„Această clauză este standard în politica externă a UE, dar aplicarea ei nu este automată. Ea cere o analiză de fond, o consultare a părților și proporționalitate în măsuri.”

Dîncu a criticat subtil presiunile exercitate de unele state europene – 17 dintre ele, conduse de Olanda – care cer suspendarea acordului în urma blocajului umanitar din Gaza. Deși eurodeputatul român recunoaște gravitatea situației, el cere să nu fie uitat și contextul atacurilor din 7 octombrie 2023, când Israelul a fost lovit crunt de o serie de atacuri teroriste:

„Sute de civili au fost uciși, femei și copii au fost răpiți, iar comunități întregi – în special din kibbutzuri – au fost dezrădăcinate”, a spus Dîncu.
„Familiile încă așteaptă vești despre ostaticii lor, iar societatea israeliană este profund rănită, dar și divizată.”

Un detaliu mai puțin cunoscut, dar menționat de europarlamentar:

„Guvernul israelian trimite ajutoare umanitare în Gaza – în tăcere, fără publicitate, de teamă să nu-și piardă sprijinul politic din coaliție.”

„Europa nu trebuie să devină complice la terorism prin naivitate!”

Dîncu cere ca UE să nu aplice sancțiuni radicale, care ar putea destabiliza întreaga regiune și ar anula orice formă de dialog. A atras atenția că o eventuală suspendare a acordului de asociere ar afecta domenii vitale precum cercetarea, comerțul și securitatea regională.

„UE a preferat întotdeauna măsuri parțiale, nu suspendări totale, cum a fost și în cazul Siriei sau în cadrul Acordului de la Cotonou.”

„Este legitim să revizuim parteneriatele, dar este la fel de legitim – și necesar – să ne protejăm de simplificări periculoase.”

Apel la luciditate și echilibru

În final, Vasile Dîncu a cerut o poziție europeană care să respecte drepturile omului, dar să apere și dreptul statelor la autoapărare:

„Respectarea echilibrului între drepturile omului și dreptul la autoapărare și, mai ales, sprijin clar pentru o soluție cu două state, în pace și securitate.”

„Aceasta nu este o luptă între David și Goliat, nu este o confruntare între simpatii ideologice. Este un test de maturitate politică și morală.”

„Să rămânem fideli valorilor noastre, dar să le aplicăm cu discernământ, cu luciditate și cu echilibru.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri