Sociologul Vasile Dîncu atrage atenția asupra transformărilor profunde pe care tehnologia și inteligența artificială le produc în viața noilor generații, susținând că impactul acestora depășește cu mult sfera digitală și influențează însăși formarea identității tinerilor.
Într-o analiză dedicată viitorului generațiilor tinere, Dîncu afirmă că Europa discută intens despre competențele digitale, inteligența artificială, dezinformare și piața muncii, însă acordă prea puțină atenție modului în care tehnologia schimbă procesul prin care un tânăr își construiește identitatea și își alege propriul drum în viață.
🗞️ Citește și Acestea
„Tehnologia nu schimbă doar lumea în care trăiesc tinerii, ci schimbă și felul în care aceștia devin adulți”, afirmă sociologul.
Potrivit acestuia, tehnologia nu mai reprezintă doar un instrument utilizat de oameni după formarea personalității, ci participă activ la construirea acesteia. „Înainte ca tânărul să își poată povesti biografia, sistemul a început deja să îi construiască profilul”, explică Vasile Dîncu, referindu-se la modul în care algoritmii analizează comportamente, preferințe și reacții pentru a modela experiențele utilizatorilor.
Piața muncii transferă tot mai mult riscul asupra tinerilor
Sociologul subliniază că noile generații sunt încurajate să fie permanent flexibile și pregătite pentru schimbare, însă responsabilitatea adaptării este transferată aproape exclusiv asupra lor. În opinia sa, direcția în care evoluează piața muncii este stabilită de marile organizații, de dezvoltarea tehnologică și de deciziile politice, în timp ce tinerii au un control limitat asupra acestor procese.
Cele trei paradoxuri ale generației algoritmice
Vasile Dîncu identifică trei paradoxuri care definesc generația actuală. În primul rând, spune acesta, tinerii au aparent cele mai multe opțiuni din istorie, însă controlează din ce în ce mai puțin mecanismele prin care aceste opțiuni le sunt prezentate.
În al doilea rând, generația actuală este cea mai conectată din punct de vedere tehnologic, dar și cea a cărei identitate este analizată și influențată cel mai intens prin intermediul algoritmilor. În al treilea rând, libertatea promisă prin flexibilitate vine la pachet cu transferarea unei părți tot mai mari din riscurile adaptării către individ.
„Miza este dreptul tinerilor de a construi viitorul”
În finalul analizei sale, Vasile Dîncu susține că dezbaterea despre inteligența artificială și competențele digitale trebuie să depășească aspectele strict tehnologice și să se concentreze asupra modului în care se formează identitatea și autonomia generațiilor viitoare. „Miza nu este protejarea tinerilor de viitor, ci apărarea dreptului lor de a participa la construirea lui”, concluzionează sociologul.
Mesajul lui Vasile Dîncu vine într-un moment în care utilizarea inteligenței artificiale și digitalizarea accelerată generează dezbateri tot mai ample la nivel european privind educația, piața muncii și impactul noilor tehnologii asupra societății.
