Veronica Grosu (deputat AUR): „Atacul cibernetic asupra Registrului Proprietăților transmite un semnal de neîncredere investitorilor”

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR Veronica Grosu trage un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea sistemelor informatice ale statului, care transmite un semnal de neîncredere investitorilor străini în urma atacului cibernetic asupra infrastructurii ANCPI. În acest context, Veronica Grosu solicită Guvernului Bolojan măsuri urgente pentru protecția datelor personale și stabilirea unui calendar clar pentru reluarea graduală a aplicației e-Terra.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Urmărim cu îngrijorarea efectele atacului cibernetic asupra Registrului Proprietăților(ANCPI) care a blocat sistemul informatic e-Terra, a paralizat tranzacțiile imobiliare la nivel național și a scos la iveală vulnerabilități majore în infrastructura digitală critică a statului. Investitorii constată că baze de date de importanță strategică națională pot fi criptate și șterse ușor de grupări cibernetice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Faptul că sistemul e-Terra rămâne paralizat timp de săptămâni confirmă absența unor planuri solide de recuperare în caz de dezastru. Când infrastructura digitală a unei țări este percepută ca fiind nesigură, marile fonduri de investiții cataloghează piața ca având un risc operațional ridicat. Acest risc crescut se traduce, în timp, prin dobânzi mai mari solicitate de băncile internaționale pentru proiectele mari de dezvoltare din România.

Incapacitatea statului de a asigura continuitatea serviciilor publice de bază arată că tranzacțiile de milioane de euro pot fi înghețate instant, fără ca investitorii să aibă vreo pârghie de control. Incidentul scoate la iveală o ruptură majoră între sectorul IT privat de top din România și sistemele învechite ale instituțiilor publice.

Indisponibilitatea sistemelor a oprit temporar vânzările de locuințe și ipotecile bancare. Specialiștii au semnalat consecințe economice grave din cauza întârzierilor masive înregistrate în lanțul economic. Investigațiile indică faptul că o parte din datele instituției au fost criptate, șterse sau chiar scoase la vânzare online. Băncile nu pot acorda credite fără extrasele de carte funciară eliberate de ANCPI. În perioada echivalentă din anul trecut (14 – 30 iulie 2025), s-a înregistrat o medie estimată de aproximativ 34.000 de imobile tranzacționate la nivel național și rezultă o medie de 2.129 de imobile tranzacționate pe zi la nivelul întregii țări, care astăzi sunt blocate.

Dezvoltatorii imobiliari au un blocaj cauzat de imposibilitatea de a încasa banii din creditele clienților. Costurile indirecte și riscurile financiare cresc zilnic în mod accelerat. Instituțiile bancare nu pot elibera tragerile de credite către dezvoltatori fără extrasele de carte funciară și intabulările eliberate de ANCPI. Peste 10.000 de firme de cadastru și topografie riscă pierderi financiare catastrofale și blocaje de lichidități din cauza suspendării e-Terra.

Pe de altă parte datele personale ale proprietarilor sunt în pericol și ne întrebăm cine ne asigură că nu sunt modificate proprietățile și nu vor fi  tot felul de probleme neimaginate astăzi în viitor. Sunt mult mai multe instituții care au fost atacate și nu se face public acest lucru. Condamnăm lipsa de transparență a Guvernului României.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) se subordonează direct Prim-ministrului României și solicităm pe această cale, domnului Ilie Bolojan măsuri urgente pentru restabilirea situației și protecția datelor personale.

De asemnea, este necesar un calendar predictibil pentru reluarea graduală a aplicației e-Terra precum și proceduri de urgență sau alternative pentru a putea înregistra parțial lucrările”, a declarat deputatul AUR, Veronica Grosu.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri