Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: România nu își poate permite un președinte extremist și riscul pierderii fondurilor europene

Autor

Data

Categorie

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, trage un semnal de alarmă privind consecințele unei posibile alegeri a unui președinte cu viziuni extremiste, cum este candidatul George Simion, asupra poziției și intereselor României în cadrul Uniunii Europene. Într-un interviu acordat presei, Negrescu a abordat teme esențiale precum stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), impactul întârzierilor de la nivel european, și poziția PSD în actualul context electoral.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

PNRR, în întârziere la nivel european: doar 50% implementare

Victor Negrescu a confirmat că România este în continuare în grafic în ceea ce privește calendarul gândit de actuala echipă guvernamentală, chiar dacă mandatul acesteia se încheie. În schimb, la nivel european, mecanismul de redresare și reziliență (MRR) suferă întârzieri semnificative. „Astăzi, gradul de implementare al mecanismului se află undeva la 50%, deși în această perioadă ar fi trebuit să fim la aproximativ 70%”, a spus Negrescu. Potrivit acestuia, toate statele membre trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a recupera aceste întârzieri.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În privința cererii de plată numărul 4, România face demersuri pentru modificarea unor investiții, astfel încât să fie incluse proiecte realizabile până la finalul perioadei de finanțare, salvând astfel sume importante de bani. De asemenea, sunt în curs de ajustare unele reforme pentru a putea fi îndeplinite în termenele asumate.

Negrescu susține extinderea termenului pentru proiectele mature

Un punct important al intervenției a fost legat de posibilitatea extinderii termenului-limită pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. Deși, în prezent, reformele trebuie finalizate până în august 2026, iar o extindere a acestui termen ar necesita aprobarea Parlamentelor Naționale, Victor Negrescu lucrează la un raport în cadrul Parlamentului European prin care să se propună o prelungire tehnică pentru proiectele mature, nefinalizate. „Parlamentul European va solicita o extindere cu aproximativ un an a perioadei de implementare. Cel mai probabil, se va obține o extindere tehnică de câteva luni”, a precizat acesta.

Critici la adresa popularilor europeni și susținerea căii pro-europene

În contextul tensionat din Parlamentul European, unde Partidul Popular European (PPE) a criticat decizia PSD de a nu susține candidatul considerat pro-european în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Victor Negrescu a răspuns tranșant: „Mi se pare o abordare politicianistă. Popularii europeni s-au aflat în situații similare, chiar în colaborare cu extrema dreaptă în mai multe state europene. Nu putem primi lecții de la ei.”

Negrescu a reiterat că, în calitate de vicepreședinte al socialiștilor europeni, susține o cale clară pro-europeană pentru România: „Nu vorbim neapărat de persoane, dar trebuie să subliniem riscurile extremei drepte și să promovăm calea occidentală europeană ca soluție corectă pentru România și pentru dezvoltarea locală, care depinde direct de fondurile europene.”

Riscul instalării unui președinte extremist: un pericol pentru România

Cea mai dură declarație a vizat posibila alegere a lui George Simion în funcția de președinte al României. Negrescu a subliniat pericolele concrete ale unei astfel de situații, făcând o paralelă cu situația din Ungaria, unde, din cauza politicilor radicale ale premierului Viktor Orbán, țara a pierdut miliarde de euro din fondurile europene.

„Un președinte extremist este incapabil să negocieze la nivel european. Nu ar putea obține fonduri mai mari pentru România sau subvenții pentru fermieri. Nu ar putea construi majorități, cum s-a întâmplat în cazul aderării la Schengen. România nu își poate permite să piardă aceste fonduri, mai ales în contextul economic actual”, a avertizat Victor Negrescu.

El a mai spus că un astfel de lider ar izola România și ar aduce sancțiuni europene, în cazul în care ar promova măsuri care să afecteze statul de drept și libertățile cetățenești.

PSD analizează eșecul electoral și viitorul partidului

Întrebat despre eșecul candidatului susținut de PSD de a accede în turul doi, Negrescu a spus că în partid se desfășoară o analiză serioasă: „Trebuie să înțelegem cauzele, dar important este să ne concentrăm pe viitor, pe proiectele și identitatea partidului. Sunt multe lucruri bune realizate, cum ar fi aderarea la Schengen, dar trebuie să comunicăm mai bine și să oferim soluții concrete.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri