Victor Ponta: „Loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia ajung să afecteze și interesele noastre”

POLITICĂ

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

POLITICĂ

Fostul premier Victor Ponta a susținut că atacurile lansate de Ucraina asupra unor obiective energetice din Rusia au consecințe economice care depășesc granițele conflictului și ajung să afecteze inclusiv state din regiune, printre care și România.

Într-o intervenție publică, Ponta a afirmat că unele dintre bombardamentele asupra infrastructurii petroliere din Rusia au vizat instalații prin care este transportat și petrol din Kazahstan, ceea ce, în opinia sa, produce efecte economice resimțite indirect și de consumatorii români.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Foarte bine, ei te-au atacat, tu ești în război cu Rusia, dar nu ești în război cu Kazahstanul. Nu-i mai bombarda pe aia, că ne lovești pe noi”, a declarat fostul premier.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Victor Ponta a criticat și reacția autorităților române, afirmând că nu există semnale publice privind convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sau demersuri diplomatice la nivel înalt pe această temă. Totodată, el a susținut că orice încercare a președintelui Nicușor Dan de a solicita explicații Kievului ar genera reacții critice în spațiul public, afirmație exprimată fără a prezenta dovezi în acest sens.

Din punct de vedere factual, Ucraina a desfășurat în repetate rânduri atacuri asupra infrastructurii energetice și militare aflate pe teritoriul Federației Ruse. În anumite situații, aceste atacuri au afectat indirect transportul petrolului kazah prin infrastructură situată în Rusia, însă nu există informații care să indice că Ucraina ar fi atacat obiective aflate pe teritoriul Kazahstanului.

Specialiștii din domeniul energiei au arătat în mai multe rânduri că perturbările infrastructurii petroliere din regiune pot influența piețele internaționale ale energiei și, implicit, prețurile carburanților. Totuși, evoluția prețurilor este determinată de un ansamblu de factori economici și geopolitici, iar impactul unui singur eveniment nu poate fi izolat cu exactitate.

Declarațiile lui Victor Ponta se înscriu în dezbaterea privind efectele economice regionale ale războiului din Ucraina și reflectă punctul său de vedere asupra modului în care conflictul influențează securitatea energetică și interesele economice ale României.

Citeste si:

Articolul precedent
Alexandru Rogobete: „Managerii care amenință personalul medical pentru participarea la grevă trebuie să plece acasă”
Articolul următor
George Simion (președinte AUR): „E nevoie de stabilitate, e nevoie de predictibilitate, e nevoie de un guvern cu puteri depline cât mai curând”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri