În contextul escaladării tensiunilor dintre Iran, Statele Unite ale Americii și Israel, eurodeputatul Cristian Terheș a oferit un interviu pentru postul regional Politic Live, în care a analizat implicațiile geopolitice ale conflictului și rolul pe care ar trebui să îl joace Europa și România.
Un conflict cu rădăcini istorice
Cristian Terheș consideră că actuala escaladare nu este un fenomen apărut peste noapte, ci rezultatul unor tensiuni geopolitice acumulate de-a lungul deceniilor. Relațiile tensionate dintre Iran, Statele Unite și Israel au evoluat în timp, iar disputa privind programul nuclear iranian a reprezentat una dintre principalele surse de conflict.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit eurodeputatului, modul în care diferite administrații americane au gestionat această problemă – inclusiv prin abordări predominant diplomatice – a contribuit la situația complexă din prezent. În opinia sa, discuțiile despre cine este responsabil pentru criză sunt mai puțin relevante decât evaluarea riscurilor actuale.
„Suntem într-o situație extrem de delicată pentru economia mondială și pentru securitatea europeană”, a afirmat Terheș.
România ar fi putut juca un rol diplomatic
În interviul acordat Politic Live, eurodeputatul a subliniat că România ar fi avut potențialul de a deveni un canal de dialog în regiune. El a amintit că România a avut în trecut relații diplomatice consistente atât cu statele din Golful Persic, cât și cu Iranul, inclusiv în perioada comunistă.
Aceste legături ar fi putut facilita un rol de mediator sau de intermediar diplomatic între statele implicate în conflict. Terheș consideră însă că România a lipsit din nou dintr-un moment important al politicii internaționale, pierzând o oportunitate de a-și consolida influența.
O lume în schimbare geopolitică
Eurodeputatul a declarat că actuala criză trebuie înțeleasă în contextul unei transformări mai largi a sistemului internațional. După perioada de dominanță a unei ordini mondiale unipolare care a urmat sfârșitului Războiul Rece, lumea se îndreaptă către o structură multipolară.
Potrivit lui Terheș, actori globali precum Rusia și China susțin această tranziție, iar dinamica geopolitică actuală reflectă această reconfigurare a echilibrului global.
În opinia sa, statele mai mici trebuie să participe activ la aceste transformări pentru a-și apăra interesele strategice. El a invocat două momente istorice în care România a beneficiat de schimbări geopolitice majore:
Unirea Principatelor Române, realizată în contextul geopolitic creat după Războiul Crimeii;
Marea Unire, recunoscută după Primul Război Mondial.
O poziție dificil de unificat în Uniunea Europeană
Întrebat despre poziția comună a Uniunea Europeană, Terheș a declarat că nu se așteaptă la o unitate deplină în cadrul Parlamentul European.
El consideră că diferențele ideologice dintre grupurile politice vor genera opinii divergente cu privire la rolul Occidentului în conflict și la modul în care ar trebui gestionată situația din Orientul Mijlociu.
Riscuri pentru securitatea europeană
Eurodeputatul a atras atenția asupra mai multor riscuri directe pentru Europa.
Unul dintre acestea este securitatea energetică. Aproximativ 20–25% din petrolul mondial tranzitează Strâmtoarea Hormuz, iar orice blocaj în această zonă ar putea provoca perturbări majore pe piețele energetice.
De asemenea, există riscul apariției unui val migrator semnificativ în cazul unei destabilizări interne în Iran, o țară cu aproximativ 90 de milioane de locuitori. Terheș a comparat acest scenariu cu efectele produse de Războiul Civil din Siria, care au generat fluxuri masive de refugiați către Europa.
Schimbări în războiul modern
Un alt element evidențiat în interviu este evoluția tehnologiilor militare, în special utilizarea dronelor. Terheș a menționat eficiența dronelor de tip Shahed drones, care au fost folosite pe scară largă în războiul din Ucraina.
Potrivit lui, aceste drone relativ ieftine pot crea probleme serioase pentru sisteme de apărare extrem de costisitoare, precum Patriot missile system, ceea ce schimbă semnificativ modul în care sunt purtate conflictele moderne.
În opinia lui Cristian Terheș, criza din Orientul Mijlociu trebuie privită ca parte a unei transformări mai ample a echilibrului global de putere. El consideră că Europa și România ar trebui să adopte o politică externă mai activă și mai strategică pentru a nu rămâne în afara deciziilor majore care vor modela viitoarea ordine internațională.
