VIDEO | Europarlamentarul Daniel Buda a identificat o problemă structurală în UE: “Aceste fonduri nu sunt prea cunoscute de autorități” 

Autor

Data

Categorie

Fondurile transfrontraliere nu sunt prea cunoscute de autoritățile din UE, avertizează europarlamentarul Daniel Buda, la o dezbatere de la Comitetul European al Regiunilor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Trebuie să punem accent atât pe ceea ce înseamnă importanța promovării culturii locale, a conservării patrimoniului prin aceste fonduri, dar și pe încurajarea realizării mai multor proiecte de infrastructură, care să contribuie la conectivitatea regiunilor. În lumina recentelor evoluții dramatice din Ucraina, cooperarea transfrontralieră a devenit un element cheie a politicii europene. Este esențial ca UE să vadă țările vecine ca parteneri importanți, iar programele financiare ale UE trebuie să contribuie la consolidarea relațiilor”, a spus Daniel Buda, când a vorbit despre „Stimularea cooperării transfrontaliere durabile și eficiente cu vecinii noștri” la Comitetul European al Regiunilor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„De asemenea, regiunile Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia și Belarus suferă din cauza opririi cooperării transfrontraliere. Aceste regiuni de frontieră merită o atenție specială. În același context, situația politică și de securitate fragilă din Africa de Nord și criza migrației, evidențiază necesitatea cooperării în bazinul mediteranian. Trebuie să ne îndreptăm atenția inclusiv spre bazinul Mării Negre, care în contextul actual și al războiului din Ucraina se confruntă cu provocări majore. 

Am cerut Comisiei Europene să aloce mai mulți bani pentru cooperarea transfrontralieră, având în vedere realitatea actuală, indiferent că vorbim de vecinătatea de sud sau de est, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări. La fel ca dvs., în raportul meu am identificat principalele bariere a cooperării transfrontraliere cu statele vecine, cum ar fi cele lingvistice, administrative, culturale. Iar recomandările se concentrează pe o mai mare complementaritate între proiecte, sinergia între fonduri, precum și pe simplificarea maximă a procedurilor.

Fac un apel către autoritățile publice, locale și regionale, să acceseze aceste fonduri transfrontraliere. Am constatat, din păcate, că aceste fonduri nu sunt prea cunoscute de aceste autorități, iar lipsa acestor fonduri adâncește diferențele între regiuni. De asemenea, este extrem de important să promovăm investițiile UE. (…) Să nu repetăm greșeala BREXIT-ului”, a concluzionat Buda.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri