VIDEO | Petiție istorică la Bruxelles: Meseriile tradiționale ale romilor, un pas mai aproape de recunoașterea europeană

Autor

Data

Categorie

Dorin Cioabă a susținut în Parlamentul European includerea meseriilor tradiționale ale romilor în nomenclatorul oficial de ocupații

Într-o zi cu o profundă semnificație pentru comunitatea romă, chiar de Ziua Internațională a Romilor, Dorin Cioabă a scris istorie la Bruxelles. În plenul Parlamentului European, acesta a susținut o petiție pentru recunoașterea meseriilor tradiționale ale romilor și includerea lor în nomenclatorul oficial de ocupații.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Este un lucru foarte important pentru comunitatea noastră. Comisia a găsit această petiție interesantă și a decis să o lase deschisă, ceea ce înseamnă că este dispusă să ne sprijine în acest demers”, a declarat Dorin Cioabă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Meseriile precum cea de căldărar, rudărar sau argintar au fost practicate de generații în comunitățile rome, însă lipsa recunoașterii oficiale le-a împiedicat pe multe persoane să lucreze legal și să beneficieze de drepturi sociale.

Prin recunoașterea acestor ocupații, romii ar putea deveni autorizați, ar avea acces la pensii, asigurări medicale și scutiri la târguri și expoziții. Totodată, Cioabă susține că acest pas ar putea reduce abandonul școlar: „Dacă aceste meserii vor intra în legalitate, copiii romilor le vor duce mai departe, le vor transforma în afaceri și vor contribui activ la dezvoltarea comunităților.”

Un alt aspect remarcabil al momentului a fost consensul politic obținut la Bruxelles, lucru rar întâlnit. Toate grupurile politice au susținut ca petiția să rămână deschisă. „Este un mare succes! Toți m-au felicitat și mi-au promis sprijin în continuare”, a precizat Cioabă.

Petiția are ca obiectiv nu doar recunoașterea meseriilor tradiționale în România, ci și în întreaga Uniune Europeană, în încercarea de a aduce egalitate și respect pentru cultura romilor în cadrul marii familii europene.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri