Washington Post: Pentagonul analizează posibile operațiuni terestre în Iran

Autor

Data

Categorie

Potrivit unei analize publicate de The Washington Post, Pentagonul ia în calcul desfășurarea unor operațiuni terestre limitate în Iran, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al mobilizării a mii de militari americani în regiune.

Surse oficiale americane, citate sub protecția anonimatului, indică faptul că planurile ar putea include intervenții punctuale ale forțelor speciale, dar și acțiuni ale trupelor convenționale. Totuși, nu este avută în vedere o invazie de amploare a teritoriului iranian.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Aceste posibile misiuni sunt considerate extrem de riscante, militarii americani fiind expuși la amenințări precum atacuri cu drone și rachete, focuri de armă sau dispozitive explozive improvizate. În acest moment, președintele Donald Trump nu a luat o decizie finală privind punerea în aplicare a acestor planuri.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Printre scenariile discutate de administrație se numără ocuparea strategică a insulei Kharg, un punct-cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului în Golful Persic. De asemenea, sunt analizate raiduri în alte zone de coastă pentru neutralizarea unor sisteme de armament care ar putea reprezenta o amenințare pentru navele comerciale și militare. Estimările privind durata unei astfel de operațiuni variază de la câteva săptămâni până la câteva luni.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că obiectivele Statelor Unite ar putea fi atinse fără implicarea trupelor terestre, însă Pentagonul continuă pregătirile pentru un posibil „atac final”, care ar combina intervențiile la sol cu o campanie intensă de bombardamente.

În ultimele săptămâni, tensiunile au escaladat, fiind raportate 13 victime americane în Irak, Kuweit și Arabia Saudită, în urma unor atacuri atribuite Iranului, realizate cu drone și rachete.

În plan intern, opinia publică americană se arată reticentă față de o intervenție terestră. Potrivit unui sondaj AP/NORC, 62% dintre respondenți se opun trimiterii trupelor în Iran. În schimb, în privința unor eventuale lovituri aeriene asupra țintelor militare, opiniile sunt împărțite.

Experții militari recomandă ca orice operațiune să fie rapidă și flexibilă, evitând desfășurări prelungite de trupe. Printre opțiunile analizate se numără și minarea selectivă a insulei Kharg, pentru a exercita presiune asupra Iranului în controlul Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului.

Pe scena politică americană, opiniile sunt împărțite. Congresmeni precum Derrick Van Orden resping ferm ideea unei intervenții terestre, în timp ce senatorul Lindsey Graham compară o eventuală ocupare a insulei Kharg cu operațiuni militare istorice de amploare din cel de-Al Doilea Război Mondial.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri