Adrian Axinia (AUR): ”Comisia Europeană confirmă „ţeapa” panourilor fotovoltaice”

Autor

Data

Categorie

Într-un răspuns oficial la o întrebare adresată de europarlamentarul Adrian Axinia (AUR – ECR) , Comisia Europeană explică faptul că preţurile foarte mari la facturile la energie electrică din ţările din Centrul şi Estul Europei sunt cauzate de căderile de producţie a energiei solare seara şi noaptea. Practic, autorităţile de la Bruxelles confirmă faptul că energia produsă de panourile fotovoltaice care au împânzit întreaga Europă nu poate rezolva problema energetică de ansamblu.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Comisia a evaluat cauzele fundamentale ale acestor prețuri ridicate, care au fost atribuite în principal echilibrului strâns dintre cerere și ofertă în anumite ore de seară. Această situație s-a explicat prin lipsa de active flexibile în regiune pentru a compensa scăderea seara a producției solare, lipsa capacităților transfrontaliere disponibile pentru comerțul dintre regiunea Europei Centrale-Est și Europa de Sud-Est, producţie hidro limitată și cerere puternică în timpul verii din cauza valurilor de căldură”, se arată în răspunsul oficial al Comisiei Europene.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Practic, Bruxelles-ul ne spune un lucru simplu: degeaba produceţi energie solară pe timp de zi dacă nu o stocaţi, facturile vor fi în continuare foarte mari. Atunci când exportăm electricitate, o facem la preţuri extrem de mici. Atunci când România importă, pe timp de seară şi noapte, preţurile sunt foarte mari. Evident, ce spune Comisia Europeană este absolut logic. Sunt însă două probleme fundamentale care se nasc de aici. Pe de o parte, ei sunt cei care au promovat această soluţie verde care, iată, se dovedeşte a fi o falsă rezolvare la problema energetică. De dragul ideologiei, au sabotat economia şi au pus presiune pe sute de milioane de europeni care fac faţă greu facturilor. Pe de altă parte, prosumatorii nu au fost corect informaţi despre ce urmează să se întâmple, care sunt beneficiile şi riscurile. S-au montat panouri fotovoltaice scumpe provenite din China şi observăm acum că suntem departe de a avea un răspuns la necesarul de energie pe timp de noapte şi atunci când există presiunea vremii, în speţă canicula din vară şi frigul iarna”, a punctat europarlamentarul George Axinia.

La sfârşitul anului 2023, în România existau panouri fotovoltaice care corespundeau unei puteri instalate de 3.350 MW. Într-o progonoză recentă a Solar Power Europe, asociația industriei fotovoltaice din Europa, capacitatea nou-instalată în fotovotaic în perioada 2024-2028 în România ar putea fi de 9.000 MW într-un scenariu negativ, de circa 15.000 MW într-un scenariu mediu, și de aprocimativ 19.000 MW într-un scenariu optimist.

„Având în vedere foamea de bani  a PSD şi PNL, nu este exclusă deloc varianta ca, pentru a acoperi deficitul bugetar, să introducă o taxă suplimentară pe soare pentru prosumatori. Adică să-i pună pe aceştia să plătească dacă împing energie electrică în sistem pe timp de zi. După ce le-au spus oamenilor că trebuie să-şi pună panouri şi că acesta este viitorul, le vor cere să plătească pentru că produc energie. În acest răstimp, problema fundamentală rămâne. Soluţiile AUR sunt evidente inclusiv din răspunsul Comisiei Europene: dezvoltarea sistemului hidroenergetic şi concentrarea pe energia nucleară. Mai ales că, şi dacă mergem într-o zonă de baterii de stocare a energiei electrice produse de fotovoltaice, impactul negativ pentru mediu va exista şi costurile cresc exponenţial”, a concluzionat europarlamentarul AUR Adrian Axinia.

În aprilie 2025, expiră perioada în care Guvernul s-a angajat să subvenţioneze energia electrică şi gazele. Există estimări ale experţilor români că facturile ar urma să se dubleze. Trebuie spus că, pe 2 septembrie a.c., prețul energiei în România a depășit 1.000 de euro/MWh pentru două ore consecutive.

CMF: 31240006

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri