AEP cere partidelor politice și Parlamentului să adopte „cu celeritate” noul regulament. Adrian Ţuţuianu: „Ne pune în dificultate maximă”

Autor

Data

Categorie

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, solicită partidelor politice parlamentare şi Parlamentului ca, la reluarea sesiunii legislative de toamnă, să aibă în vedere „cu celeritate” procedurile pentru adoptarea noului regulament al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Țuțuianu: Noul regulament al AEP a fost depus în Parlament încă din martie 2026

Adrian Ţuţuianu a precizat că noul regulament de organizare şi funcţionare a fost depus pe 25 martie 2026 la Parlament. După aproximativ două luni, Birourile permanente reunite au repartizat documentul la Comisiile juridice din cele două Camere ale Parlamentului.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„S-a încheiat sesiunea parlamentară. Din păcate, nu avem astăzi un regulament de organizare şi funcţionare al AEP aprobat, ceea ce ne pune în dificultate maximă, din perspectiva îndeplinirii obiectivelor de reformă instituţională pe care le avem. De asemenea, ne pune în dificultate cu îndeplinirea unor criterii stabilite prin ordonanţa 7/2026, care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare”, a spus marți Adrian Ţuţuianu, preşedintele AEP, într-o conferinţă de presă.

Țuțuianu cere Parlamentului să aprobe rapid noul regulament al AEP în sesiunea de toamnă

 

Ţuţuianu a cerut partidelor politice parlamentare şi Legislativului ca la reluarea sesiunii parlamentare de toamnă să parcurgă „cu celeritate” procedurile necesare, astfel încât să fie introdus proiectul de hotărâre pe ordinea de zi a Birourilor permanente reunite, pentru a putea fi aprobat în cel mai scurt timp.

Preşedintele AEP a evidențiat că, după adoptarea regulamentului, mai sunt necesare aproape 60 de zile pentru aprobarea statului de funcţii, repartizarea posturilor şi reîncadrarea personalului pe funcţii.

Hotărârea care a complicat problemele la AEP

„Problemele s-au complicat pentru că, recent, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti, a fost anulat regulamentul aprobat în anul 2024, prin hotărârea Birourilor permanente ale celor două Camere, şi există şi riscul apariţiei unui vid normativ care poate afecta funcţionarea instituţiei. De asemenea, suntem în imposibilitatea de a pune în aplicare măsurile de reorganizare. Nu ne putem îndeplini eficient obligaţia legală de a administra fondurile publice cu respectarea principiilor de legalitate, eficienţă şi responsabilitate bugetară”, a declarat Ţuţuianu, care a evidențiat că neaprobarea regulamentului afectează „stabilitatea administrativă şi continuitatea instituţională” şi întârzie procesul de reformă.

Limită de cheltuieli la AEP în 2026

În anul 2026, conform bugetului, AEP are o limită de cheltuieli de personal de 57,3 milioane lei, afirmă acesta.

Proiectul de regulament prevede o scădere a numărului de posturi, ce ar fi generat economii de 1,7 milioane lei. Dacă proiectul va fi adoptat în toamnă, reorganizarea ar fi finalizată la sfârşitul lunii noiembrie, cu o întârziere de peste şase luni, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri