Ilie Bolojan anunță convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare: prioritățile premierului

ECONOMICPOLITICĂ

Autor

de Moga Andrei

Data

Categorie

ECONOMICPOLITICĂ

Premieurl interimar demis Ilie Bolojan anunță convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare. Cele mai importante proiecte avute în vedere de premier sunt cele din PNRR.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Anunțul premierului

Ilie Bolojan: „În lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din aceste fonduri sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară.

PNRR este cel mai mare program de investiții al Uniunii Europene. Statele membre primesc fondurile în funcție de îndeplinirea reformelor și de atingerea obiectivelor pe care și le-au asumat. Banii sunt acordați în tranșe: dacă nu îți îndeplinești obiectivele, nu primești fondurile aferente, iar dacă le îndeplinești parțial, primești doar o parte din bani.

Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste, Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite.

Mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi”, a explicat Bolojan.

De ce recurge Bolojan la această măsură?

Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru adoptarea acestora, explică Bolojan.

În acest sens este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea și adoptarea acestor acte normative, a punctat premierul demis.

Cele mai importante proiecte

Dintre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante:

  • legea privind salarizarea unitară – valoare 770 milioane de euro;
  • legea privind incompatibilitățile – 770 milioane de euro;
  • legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat -770 milioane de euro;
  • legea privind funcția publică – 770 milioane de euro;
  • legea privind Codul urbanismului – 972 milioane de euro;
  • legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – 972 milioane de euro.

„Până la sfârșitul acestei săptămâni, vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană și vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate”, a explicat Bolojan.

Citeste si:

Articolul precedent
AEP cere partidelor politice și Parlamentului să adopte „cu celeritate” noul regulament. Adrian Ţuţuianu: „Ne pune în dificultate maximă”
Articolul următor
Eduard Koler (deputat AUR): „Cea mai mare cădere a comerțului din Uniunea Europeană este verdictul economiei asupra guvernărilor PSD-PNL-USR-UDMR”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri