Agricultura românească, sufocată de costul motorinei. Fermierii cer măsuri urgente

Autor

Data

Categorie

Agricultorii români suportă unele dintre cele mai ridicate costuri cu motorina dintre competitorii lor direcţi şi nu numai, în timp ce alte state reduc costurile de producţie prin politici fiscale şi scheme de sprijin, atrage atenţia preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, Nicu Vasile.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„În timp ce alte state îşi protejează fermierii, industria şi capitalul autohton, România pare să aleagă o direcţie opusă. În loc să reducă deficitul bugetar prin reforme reale, prin eliminarea risipei din administraţie, prin eficientizarea companiilor de stat şi prin stimularea investiţiilor, povara este transferată asupra celor care produc, investesc şi plătesc taxe.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Deficitul bugetar nu poate fi redus prin falimentarea mediului de afaceri românesc şi prin sărăcirea populaţiei. O economie nu se dezvoltă prin taxe mai mari şi costuri de producţie tot mai ridicate, ci prin competitivitate, investiţii şi încurajarea capitalului autohton. România trăieşte din împrumuturi. Statul se împrumută pentru a acoperi cheltuieli curente, firmele se împrumută pentru a supravieţui, iar populaţia se împrumută pentru a face faţă costului vieţii. Acest model nu este sustenabil”, conform unui comunicat al Pactului.

Clasamentul prețului la motorină în iulie

În luna iulie 2026, clasamentul preţului la motorină era următorul: Rusia – 0,79 euro/litru, SUA – 0,87 euro/l, China – 0,97 euro/l, Canada – 1,07 euro/l, Australia – 1,16 euro/l, Argentina – 1,23 euro/l, Noua Zeelandă – 1,34 euro/l, Turcia – 1,54 euro/l, Franţa – 1,78 euro/l, Ungaria – 1,90 euro/l, România – 2,00-2,08 euro/l, Marea Britanie – aproximativ 2,00 euro/l.

„Mesajul acestor cifre este îngrijorător: România se află printre statele cu cele mai ridicate preţuri la motorină din această comparaţie, deşi nivelul veniturilor şi al competitivităţii economiei este mult inferior celui din majoritatea acestor ţări. Pentru fermieri, transportatori şi industrie, fiecare cent în plus la combustibil înseamnă costuri de producţie mai mari şi competitivitate mai redusă”, explică Nicu Vasile, în comunicat.

Conform acestuia, costul motorinei suportat de fermieri doar pentru pregătirea şi întreţinerea culturilor agricole se ridică la 1,72 euro/l, în comparație cu Franţa – 1,22 euro/l (-29%), Australia – 0,86 euro/l (-50%), SUA – 0,73 euro/l (-58%), Canada – 0,88 euro/l (-49%), Rusia – 0,60 (-65%) şi Argentina – 1,02 (-41%).

De ce fermierii români intră în competiție cu un handicap uriaș

„Aceste diferenţe explică de ce fermierii români intră în competiţie cu un handicap major. În timp ce alte state reduc costurile de producţie prin politici fiscale şi scheme de sprijin, agricultorii români suportă unele dintre cele mai ridicate costuri cu motorina dintre competitorii lor direcţi şi nu numai. În plină campanie de recoltare, numeroşi fermieri reclamă dificultăţi în aprovizionarea cu motorină şi presiuni financiare majore. Aceste situaţii ar trebui analizate cu maximă transparenţă de autorităţile competente pentru a elimina orice suspiciune privind funcţionarea pieţei şi pentru a asigura aprovizionarea normală în perioadele critice”, subliniază Vasile.

Consecințe previzibile asupra agriculturii

Nicu Vasile avertizează că, în situația în care această politică fiscală şi economică va continua, consecinţele sunt previzibile: exploataţii agricole decapitalizate, investiţii amânate, insolvenţe şi executări silite, reducerea producţiei interne şi o dependenţă tot mai mare de importuri.

Fermierul atrage atenţia că România nu are nevoie de o economie bazată pe împrumuturi şi consum, ci de una bazată pe producţie, investiţii şi competitivitate, are nevoie de un stat care să fie partenerul celor care creează valoare, nu principalul factor care le măreşte costurile.

Avertisment dur: „Motorina la aceste prețuri îi falimentează pe fermierii și antreprenorii români”

„Un stat puternic nu îşi sacrifică propriii producători pentru a acoperi dezechilibre bugetare pe termen scurt. Prosperitatea unei naţiuni se construieşte prin încurajarea muncii, a investiţiilor şi a capitalului românesc, nu prin împovărarea lor. România este una dintre puţinele ţări europene care a avut petrol, gaze naturale, rafinării şi o industrie petrolieră construită prin munca şi sacrificiul generaţiilor de români. Astăzi, mulţi români au sentimentul că au pierdut controlul asupra unei părţi importante din aceste active strategice.

Cum este posibil ca o ţară cu tradiţie în industria petrolieră să ajungă să suporte costuri atât de ridicate pentru combustibil? Este o întrebare legitimă la care cetăţenii au dreptul să primească răspunsuri clare. Nu este firesc ca o ţară care a scos petrol din pământul ei şi şi-a construit cu propriile resurse rafinăriile să ajungă să cumpere motorina la preţuri care îi falimentează propriii fermieri şi antreprenori. Bogăţia unei naţiuni trebuie să lucreze pentru cetăţenii ei, nu împotriva lor”, mai afirmă fermierul.

Pactul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă este un parteneriat între sectorul agricol şi societatea civilă. Semnatarii pactului sunt: LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), Patronatul Român Alba, Asociaţia Agricultorilor Maghiari – Organizaţia Mureş, Asociaţia Ţara Vinului şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Animale „Apulum” Alba.

Citeste si:

dinPolitica

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="grid"]

dinPolitica

EXTERNE EXTERNE 25 sept. 2026 După ani de blocaje, UE ajunge la un acord asupra finanţării Ucrainei de Fofiu Roberta
POLITICĂ POLITICĂ 25 sept. 2026 Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Oana Țoiu face teoria „milkshake-ului”, în timp ce relația României cu Washingtonul rămâne fără rezultate la nivel înalt” de Paul Pop
ANALIZE & OPINII ANALIZE & OPINII 25 sept. 2026 Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului. de Mircea Sime

dinPOLITICA

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="column"]

Ultimele Stiri