Alegeri Europarlamentare 2024: Diaspora românească afișează diversitate în opțiuni

Autor

Data

Categorie

Alianța PSD-PNL domină voturile din diaspora în alegerile europarlamentare din 2024, conform rezultatelor parțiale. Exit poll-urile arată că alianța a obținut 21,33% din voturi, consolidându-și poziția de lider. Într-o competiție strânsă, Alianța Dreapta Unită și AUR se situează aproape de lider, cu 16,3%, respectiv 14,54% din voturi.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Surpriza vine din partea SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, care s-a clasat pe locul patru în preferințele alegătorilor din diaspora, obținând 13,58% din voturi. Cu toate acestea, Alianța PSD-PNL a acumulat cea mai mare parte a voturilor, totalizând 44,358 de voturi, în timp ce Alianța Dreapta Unită și AUR au obținut 33,901, respectiv 30,243 de voturi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Alegeri Locale 2024: Emil Boc și Alin Tișe conduc în numărătoarea paralelă din Cluj-Napoca

Procesul de vot în străinătate s-a desfășurat pe parcursul a două zile, începând din Noua Zeelandă și încheindu-se pe coasta de vest a SUA și Canadei. Rezultatele parțiale indică un interes activ din partea comunității românești din diaspora și sugerează impactul pe care îl poate avea asupra configurării viitoare a Parlamentului European.

Pe de altă parte, exit poll-ul din țară, realizat de Curs Avangarde, arată că alianța PSD-PNL a obținut 54% din voturi, confirmându-și puternica poziție și în cadrul votului intern. AUR se clasează pe locul doi cu 14%, urmat de Alianța Dreapta Unită cu 11%. SOS România și REPER au obținut fiecare câte 3%, iar PUSL a înregistrat 2% din voturi. Aceste date subliniază diversitatea preferințelor electorale și importanța participării cetățenilor la procesul democratic.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri