Alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Maia Sandu conduce

ALEGERI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ALEGERI

Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Maia Sandu, are un avans semnificativ de 16 puncte procentuale față de principalul său rival, socialistul Alexandr Stoianoglo, după primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică. Conform datelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea a 98.56% din voturile exprimate în cele 2.219 secții de votare, Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a obținut 42.07% din voturi, echivalentul a 640.000 de voturi, potrivit Agerpres ( datele aferente orei 10:47)

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a reușit să strângă 26.40% din voturi, ceea ce înseamnă 399.740 de voturi. Pe locul al treilea s-a situat Renato Usatîi, liderul formațiunii politice „Partidul Nostru”, care a acumulat 13.75% din sufragii, adică 208.257 de voturi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În ceea ce privește ceilalți candidați, aceștia au obținut rezultate modeste: Irina Vlah, candidat independent, a înregistrat 5.47% (82.809 voturi), în timp ce Victoria Furtună, de asemenea independentă, a obținut 4.53% (68.562 voturi). Alți candidați, precum Vasile Tarlev (3.23%), Ion Chicu (2.09%), Octavian Țîcu (0.92%), Andrei Năstase (0.65%), Natalia Morari (0.62%) și Tudor Ulianovschi (0.52%), au avut rezultate sub pragul de 5%.

Conform prevederilor Codului electoral, în situația în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor în primul tur, se va organiza un al doilea tur de scrutin. Astfel, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor confrunta din nou în turul doi, care va avea loc pe 3 noiembrie.

La scrutinul de duminică au participat 1.561.726 de alegători, reprezentând 51.65% din totalul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale, conform datelor furnizate de autorități.

Citeste si:

Articolul precedent
VIDEO | Percheziții la Cluj-Napoca în operațiunea „Jupiter” desfășurată sub coordonarea IGPR și Parchetului
Articolul următor
Rezultatele parțiale ale Referendumului din Republica Moldova

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri