Consilierul local Alexandra Oană (USR) vrea să schimbe modul în care sunt alocați banii pentru proiectele culturale. Oană susține că în momentul de față sistemul nu este unul sustenabil.
„Clujul are nevoie de un nou regulament de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, fundamentat pe cadrul legal adecvat, OUG 51/1998. Din acest motiv, în perioada următoare, în urma mai multor consultări și discuții cu artiști și operatori culturali, voi propune un regulament nou pentru finanțarea proiectelor culturale.
🗞️ Citește și Acestea
M-aș bucura însă ca, înainte să depun această propunere, să discutăm într-un cerc mai larg, împreună cu operatorii culturali, care sunt așteptările voastre de la un mecanism de finanțare care să răspundă cât mai adecvat provocărilor cu care se confruntă sectorul cultural”, a spus Alexandra Oană, pe pagina ei de Facebook.
„De câțiva ani încoace, Cluj-Napoca alocă anual în jur de 10 milioane de lei pentru proiecte ce țin de cultură și tineret.
Ca membru al comisiei care evaluează aceste proiecte și stabilește suma de bani acordată fiecărui solicitant, mă simt pe an ce trece tot mai ingrat, din mai multe motive:
– nu sunt expert în domeniul cultural și nu am competențe pentru a evalua proiecte culturale, situație în care ne aflăm aproape toți consilierii locali din comisie
– deciziile luate de noi în cadrul comisiei nu pot fi contestate pe fond, doar pe procedură
– legea în baza căreia Consiliul Local acordă aceste fonduri este perimată, legislația fiind între timp mult îmbunătățită pentru a asigura un cadru mai transparent și mai predictibil pentru finanțarea proiectelor culturale
– reprezentanți ai sectorului cultural, sector fragilizat de multiple provocări în ultimii ani, au cerut de nenumărate ori actualizarea regulamentului de alocare a finanțărilor pentru cultură și tranziția spre cadrul legal corect furnizat de OUG 51/1998
Primăriile din Timișoara, Brașov, Sibiu sau Sectorul 6 au actualizat deja de câțiva ani modul în care finanțează sectorul cultural:
– comisiile de evaluare ale proiectelor culturale includ experți independenți
– aplicanții pot depune contestații pe fond, nu doar pe procedură
– lista cheltuielilor eligibile pentru finanțare a fost crescută și procedurile de decontare au fost simplificate
– debutul pe scena culturală este încurajat și susținut
Cluj-Napoca, în ciuda tuturor promisiunilor, a rămas restant la acest capitol.
Efectele sunt nefaste: într-un oraș în care consumul de evenimente culturale a crescut tot mai mult, cultura produsă local a scăzut alarmant. Spațiile în care cultura este creată local sunt tot mai puține, iar statutul artiștilor independenți din ce în ce mai precar.
Riscul este să pierdem producția culturală locală și o întreagă generație de artiști clujeni care părăsesc scena culturală, iar odată cu ei o parte definitorie a comunității și identității noastre”, a concluzionat Oană, care îi îndeamnă pe clujeni să vină cu propuneri.
