AUR contestă la CCR legile bugetului pe 2026; termen de judecată, 26 martie

Autor

Data

Categorie

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) două sesizări de neconstituționalitate privind legile bugetului pentru anul 2026. Judecătorii constituționali au stabilit termenul de judecată pentru data de 26 martie.

Potrivit AUR, sesizările vizează atât Legea bugetului de stat, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale, adoptate de Parlament în ședința comună din 20 martie 2026.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Formațiunea susține că actele normative au fost adoptate printr-o procedură „abuzivă”, care ar fi limitat dezbaterea parlamentară și ar fi redus rolul legislativului la validarea deciziilor majorității guvernamentale. AUR reclamă, în acest sens, comprimarea procesului legislativ, arătând că bugetul a fost aprobat într-un interval foarte scurt, fără o analiză aprofundată a impactului economic și social.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

De asemenea, partidul acuză că fundamentarea bugetului ar fi nerealistă, bazată pe estimări considerate prea optimiste, care ar putea genera dezechilibre în execuția bugetară și efecte negative asupra economiei.

Un alt argument invocat în sesizări se referă la drepturile sociale, în special la neindexarea pensiilor conform prevederilor legale. AUR susține că această decizie afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă.

Totodată, formațiunea critică utilizarea repetată a derogărilor de la legislația fiscal-bugetară, pe care o consideră un factor de instabilitate în administrarea finanțelor publice. AUR mai reclamă ignorarea avizelor instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, precum și lipsa consultării partenerilor sociali.

Prin aceste demersuri, AUR solicită Curții Constituționale să împiedice intrarea în vigoare a legilor bugetare și să constate neconstituționalitatea acestora.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri