Un nou raport realizat de Organizația Meteorologică Mondială, publicat de The Guardian, arată că intervalul 2015–2025 marchează cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată la nivel global, confirmând accelerarea schimbărilor climatice.
Experții explică faptul că temperaturile resimțite la suprafața Pământului reprezintă doar o mică parte din energia acumulată în sistemul climatic – aproximativ 1%. Cea mai mare parte a acestui surplus este absorbită de oceane, care acționează ca un rezervor termic major.
Oceanele, principalul „depozit” de căldură al planetei
Datele arată că peste 90% din energia suplimentară este stocată în oceane, care au atins anul trecut un nivel record de încărcare termică. Ritmul de încălzire a apelor s-a dublat în ultimele două decenii comparativ cu media ultimilor 45 de ani.
Distribuția energiei în exces este dezechilibrată: aproximativ 91% se regăsește în oceane, 5% este absorbită de sol, 1% încălzește atmosfera, iar 3% contribuie la topirea ghețarilor. Cercetătorii subliniază că dezechilibrul energetic al Pământului, aflat în creștere încă din anii 1960, s-a accentuat puternic în ultimii ani, semn al acumulării rapide de căldură în special în mediul oceanic.
Avertisment ONU: „Este un apel la acțiune”
Situația este considerată critică la nivel global. António Guterres a transmis un mesaj ferm privind urgența climatică: „Clima globală este într-o stare de urgență. Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Fiecare indicator climatic cheie clipește în roșu. Omenirea tocmai a trecut prin cei mai fierbinți unsprezece ani din istorie. Când istoria se repetă de unsprezece ori, nu mai este o coincidență. Este un apel la acțiune.”
Efecte de durată asupra oceanelor și ecosistemelor
Consecințele asupra mediului marin sunt deja vizibile și de lungă durată. Nivelul mărilor crește într-un ritm tot mai rapid, în timp ce extinderea gheții marine a coborât la al treilea cel mai redus nivel din istorie. Căldura pătrunde în adâncuri, influențând circulația oceanică și „blocând” efectele încălzirii pentru perioade de ordinul miilor de ani.
La suprafață, valurile de căldură marine și acidificarea afectează grav recifele de corali și biodiversitatea. În același timp, topirea gheții reduce capacitatea planetei de a reflecta radiația solară, amplificând astfel dezechilibrul energetic global.
Ce urmează
Specialiștii avertizează că nu există, deocamdată, semne de ameliorare. După încheierea fenomenului La Niña, care aduce de regulă temperaturi mai scăzute, există posibilitatea instalării unui nou episod El Niño până la finalul anului. Acesta ar putea determina o nouă creștere a temperaturilor globale, depășind recordurile deja înregistrate.




















