AUR: „Nicușor Dan i-a uitat complet pe românii din afara granițelor! Vizita în Ucraina, un eșec total”

Autor

Data

Categorie

Vizita lui Nicușor Dan în Ucraina și Republica Moldova s-a dovedit a fi lipsită de conținut, fără niciun demers concret în sprijinul românilor din afara granițelor țării.

AUR îl acuză pe candidatul la alegerile prezidențiale că a ignorat complet problemele reale ale comunităților istorice românești, în ciuda contextului tensionat și a oportunităților diplomatice evidente.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Una dintre cele mai sensibile teme este situația cultelor religioase românești din Ucraina. Profesorul Dan Dungaciu, consultant AUR pe politică externă, atrage atenția că autoritățile de la Kiev au blocat înregistrarea unei asociații care să reunească lăcașele de cult românești din Ucraina sub egida Patriarhiei Române. Deși toate documentele au fost depuse încă din mai 2024, răspunsul autorităților ucrainene a fost ambiguu: „s-a amânat înregistrarea, unul dintre motive fiind subiectul în cazul cuprins de probleme ale relației interstatale româno-ucrainene”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„În acest moment, biserica ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei este pe cale să fie scoasă în afara legii. Românii din Ucraina au 130 de biserici afiliate acestei structuri. Soluția legală este crearea unei asociații religioase sub Patriarhia Română. Dosarul a fost depus, dar tergiversat politic. Vizita lui Nicușor Dan ar fi fost un moment oportun pentru a debloca această situație, dar nu a existat nicio inițiativă concretă”, a explicat Dungaciu.

Mai mult, profesorul avertizează că lipsa implicării statelor român și ucrainean în sprijinirea comunității românești lasă spațiu larg de manevră pentru propaganda și manipularea Federației Ruse.

„Românii din Ucraina sprijină efortul acestei țări de a se integra în UE, dar dacă rămân marginalizați, devin vulnerabili în fața dezinformării rusești. E o problemă de securitate regională, nu doar un detaliu cultural”, a subliniat Dungaciu.

Potrivit acestuia, România ar trebui să meargă mai departe și să își asume un rol activ în reconstrucția Ucrainei după război.

El propune crearea unui hub logistic pentru reconstrucție, prin atragerea companiilor internaționale care să producă în România pentru piața ucraineană.

„De la Oradea la Bacău putem avea o centură economică. Ucraina nu va fi bancabilă ani de zile. România poate deveni furnizorul strategic al reconstrucției. Dar trebuie acționat acum, nu după încheierea războiului”, a punctat Dungaciu.

AUR acuză pasivitatea domnului Nicușor Dan, considerând că vizita sa în Ucraina și Republica Moldova a fost un simplu exercițiu de imagine, fără viziune și fără rezultate pentru românii din diaspora istorică.

Senatorul AUR Petrișor Peiu a lansat un apel ferm către Guvern și Președinție:
„Agresiunea Rusiei nu poate fi un pretext pentru suspendarea obligațiilor constituționale ale României privind protecția minorității române din Ucraina. Ucraina trebuie să respecte drepturile românilor dacă dorește integrarea europeană. Păstrarea identității culturale și religioase a românilor este o linie roșie.”

AUR reamintește că partidul s-a născut din angajamentul față de românii de pretutindeni și solicită o implicare imediată și fermă a statului român în sprijinirea comunităților românești din Ucraina și Republica Moldova.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri