Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB. Datoria publică a ajuns la 60%. Absorbția fondurilor europene, sub așteptări.
Ilie Bolojan a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că România se află într-o situație financiară gravă, iar noul guvern va fi obligat să ia măsuri dure pentru corectarea deficitului și echilibrarea bugetului.
Deficitul bugetar, cel mai mare din Europa
„Suntem într-o situație complicată. România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană”, a spus Bolojan. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 152 miliarde de lei, acoperită integral prin împrumuturi. Datoria publică a crescut accelerat și a ajuns la aproape 60% din PIB.
🗞️ Citește și Acestea
Dobânzile plătite anul trecut au fost de 40 miliarde de lei (peste 8 miliarde euro), adică 2,3% din PIB. „Dacă nu corectăm deficitul, costurile de finanțare vor crește și mai mult”, a avertizat Bolojan.
Fondurile europene, cheia investițiilor
Bolojan a subliniat că peste jumătate din investițiile realizate în 2024 provin din fonduri europene. Din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a încasat doar 36% din fonduri până în prezent, termenul final fiind august 2026. „Am atras 10,7 miliarde euro, din care 6,4 miliarde sunt granturi. Dacă nu urgentăm reformele, riscăm să pierdem bani”, a spus el.
În cazul fondurilor de coeziune, absorbția este și mai slabă: doar 3,3 miliarde euro încasați, dintr-un total disponibil de peste 46 miliarde. Cofinanțările reprezintă o presiune suplimentară pe buget.
Cheltuieli în creștere, venituri slabe
„În ultimii ani, am crescut cheltuielile fără legătură cu veniturile. În 2024, cheltuielile generale au crescut cu 19%, în timp ce veniturile au crescut cu doar 10%”, a precizat Bolojan.
Trei mari componente au determinat aceste creșteri:
- Salariile din sectorul public, cu o creștere de peste 10% față de 2023 și cu 24% la fondul total de salarii.
- Pensiile, care au crescut cu 53% în ultimii ani, peste rata inflației cumulate (36%). „Avem pensii medii de 500 de euro și pensii speciale în justiție de 5.000 de euro. Sunt inechități mari”, a spus Bolojan.
- Investițiile publice, care au crescut cu 19% anul trecut, ceea ce este un lucru bun, dar necesită finanțare sustenabilă.
România are prea puțini contribuabili activi
Un alt semnal de alarmă este scăderea forței de muncă active: doar 33% din populația între 15-64 de ani lucrează. România se află pe penultimul loc în UE. În plus, rata de inactivitate a persoanelor între 55-64 de ani este cea mai mare din Europa, pe fondul pensionărilor anticipate.
„Avem prea puțini oameni care muncesc și prea mulți care beneficiază. Sistemul de pensii va fi greu de susținut în anii următori”, a spus Bolojan.
Venituri bugetare prea mici, legislație proastă
România colectează cele mai mici venituri din UE, sub 30% din PIB, față de media europeană de 40%. „Avem o legislație permisivă privind insolvența, evaziune mare, colectare slabă a TVA, facilități fiscale injuste. Toate acestea subminează bugetul”, a declarat Bolojan.
Mesaj direct: trebuie spus adevărul și aplicate corecții
„Nu mai putem promite lucruri imposibile. Trebuie spus adevărul. Guvernul va fi obligat să aplice măsuri nepopulare. Nu există soluții magice, doar muncă serioasă, pas cu pas”, a încheiat Bolojan.
