Austria se retrage din susținerea obiectivului UE privind reducerea cu 90% a emisiilor până în 2040: un semnal puternic pentru Bruxelles

Autor

Data

Categorie

Austria, prin noul său guvern de coaliție, a transmis un semnal clar Bruxelles-ului: nu va susține oficial obiectivul Comisiei Europene de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040.

Este o schimbare de poziție care alimentează și mai mult presiunile asupra Comisiei, deja confruntată cu opoziție din partea unor state membre în privința acestei ținte ambițioase.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit Politico, deși Austria nu și-a exprimat niciodată un sprijin oficial, fosta ministră a Mediului, ecologista Leonore Gewessler, a fost una dintre primele voci europene care au salutat propunerea Comisiei Europene, formulată în februarie 2024. Ea anunța atunci că Austria își propune, oricum, atingerea neutralității climatice până în 2040.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Dar situația s-a schimbat radical după ieșirea Verzilor de la guvernare. Noul executiv de la Viena — format din Partidul Poporului (ÖVP, conservator), Social-Democrați și liberalii de la NEOS — a adoptat o poziție mai rezervată în privința politicii climatice. Declarațiile oficiale indică o abordare prudentă și evitarea oricăror angajamente ferme față de ținta propusă de Comisie.

„Este esențial ca obiectivul climatic pentru 2040 să sprijine competitivitatea Europei, inclusiv în domeniul tehnologiilor verzi, securitatea alimentară și o tranziție justă”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii și Mediului din Austria pentru Politico. El a adăugat că guvernul va aștepta detaliile propunerii Comisiei înainte de a lua o poziție oficială, deoarece „detaliile contează”.

Această schimbare de ton din partea Vienei complică planurile Bruxelles-ului. Comisia Europeană a amânat pe termen nedefinit prezentarea unei propuneri legislative pentru ținta din 2040, care era programată inițial pentru finalul lunii martie. Motivul: lipsa unui sprijin clar și suficient din partea statelor membre.

Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, analizează în prezent introducerea unor „mecanisme de flexibilitate”, care să permită menținerea obiectivului de 90%, dar și posibilitatea ca o parte din reducerea emisiilor să fie realizată prin achiziționarea de credite de carbon internaționale, conform Acordului de la Paris. Deja, Franța și noua coaliție guvernamentală din Germania sprijină ideea.

Austria nu s-a pronunțat clar în privința folosirii acestor mecanisme, dar a menționat că apreciază „abordarea pragmatică” promovată de Hoekstra.

O altă modificare semnificativă în politica internă austriacă vizează desființarea funcției de „super-ministru verde” creată pentru Gewessler, care concentra atribuții extinse pe mediu, climă, energie, mobilitate și tehnologie. Temele climatice au fost reintegrate în Ministerul Agriculturii, condus de conservatori. De asemenea, guvernul a decis eliminarea „bonusului climatic” — un mecanism destinat redistribuirii către cetățeni a veniturilor obținute din taxarea CO₂.

Întrebat dacă refuzul de a susține ținta climatică reprezintă o inversare față de guvernul anterior, Ministerul Agriculturii și Mediului din Austria a evitat un răspuns direct, invocând necesitatea consultărilor interne și cu landurile federale.

Reprezentanții Verzilor austrieci au reamintit că, în mandatul său, Leonore Gewessler a susținut obiectivul de 90% ca fiind fundamentat științific, deși poziția guvernului de atunci nu era clar formalizată. „În calitate de ministru responsabil în Consiliu, Leonore Gewessler a subliniat că obiectivul de reducere a emisiilor trebuie stabilit pe baza dovezilor științifice”, au precizat ecologiștii.

De altfel, Consiliul consultativ științific al UE a recomandat stabilirea unui obiectiv climatic de cel puțin 90% până în 2040. Totuși, sprijinul politic pare din ce în ce mai fragil. Iar fără o majoritate convingătoare a statelor membre, Comisia Europeană ar putea fi nevoită să reevalueze modul în care își formulează ambițiile climatice în anii următori.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri