Bagdad, Washington și Damasc pregătesc redeschiderea conductei Kirkuk-Baniyas, pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz

Autor

Data

Categorie

Irak, Statele Unite și Siria lucrează la un acord pentru repornirea conductei de petrol care leagă câmpurile petroliere de la Kirkuk, din nordul Irakului, de portul sirian Baniyas, la Marea Mediterană, relatează sâmbătă publicația Middle East Eye, citând surse din regiune.

Acordul urmează să fie făcut public săptămâna viitoare, când premierul irakian Ali al-Zaidi se va întâlni cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, vizită care ar urma să includă și o oprire în Texas, statul american al energiei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit sursei citate de MEE, Tom Barrack — ambasadorul american în Turcia și trimisul special pentru Siria și Irak — a lucrat la detaliile acordului înaintea vizitei lui al-Zaidi, dezvoltând o relație bună de lucru cu premierul irakian, pe care intenționează să o folosească drept model pentru alte proiecte comerciale în Levant, promovate ca fiind benefice atât pentru SUA, cât și pentru guvernele locale din regiune.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Construită de compania Iraq Petroleum Company, conducta a intrat în funcțiune în 1952, cu o capacitate de aproximativ 300.000 de barili pe zi. A fost închisă în anii ’80, pe fondul apropierii Siriei de Iran în timpul războiului Iran-Irak, iar după invazia condusă de SUA în Irak, în 2003, infrastructura a suferit avarii majore și a rămas nefuncțională de atunci.

Miza redeschiderii ei a crescut recent din motive strategice: Irakul este una dintre cele mai vulnerabile țări la controlul exercitat de Iran asupra Strâmtorii Hormuz, prin care exportă aproximativ 95% din petrolul său, iar veniturile din petrol reprezintă circa 90% din bugetul de stat irakian.

Conform aceleiași surse, firma de analiză energetică Vortexa a semnalat luna trecută că exporturile maritime de petrol ale Irakului din luna mai au reprezentat doar 8% din media anului anterior.

Pe partea siriană, ministrul de externe Asaad al-Shaibani este așteptat să meargă în SUA pentru ceremonia de semnare a acordului privind conducta. Publicația mai notează un context politic sensibil: guvernul de la Bagdad este dominat de partide politice și miliții șiite apropiate de Iran, care au privit cu reticență colaborarea cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa, fost lider al filialei siriene al-Qaeda, al-Nusra.

Interesul pentru readucerea conductei în funcțiune nu este nou — discuțiile dintre Bagdad și Damasc pe această temă au fost reluate în 2024, după căderea regimului Bashar al-Assad, fără a se ajunge însă la un acord concret. Potrivit unui alt reportaj Middle East Eye, proiectul face parte din eforturile lui Barrack de a reduce influența Iranului asupra rutelor petroliere din regiune, iar Irakul și SUA urmează să semneze un acord pentru reabilitarea conductei vechi de aproximativ cinci decenii, care lega Irakul de coasta siriană.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri